De ce este normal ca STS să răspundă pentru ce s-a întamplat la accidentul aviatic

Până acum, o parte dintre vinovații pentru accidentul aviatic din munții Apuseni au plătit. Am asistat deja la plecarea ministrului de Interne Radu Stroe, a șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Ion Burlui, a secretarului de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper, a directorului ROMATSA Aleodor Frâncu și a directorului  de operațiuni Bogdan Donciu.

Din păcate, mai există o singura instituție implicată în proasta gestionare a operațiunilor de salvare care până acum nu și-a asumat responsabilitatea: Serviciul de Telecomunicații Speciale.

STS, condus de generalul Marcel Opriș, este condamnabil în fața tuturor românilor pentru faptul că nu a reușit să identifice cu eficiență locația reală a victimelor accidentului, care au apelat 112 de pe telefonul mobil.

Mai mult, declarațiile purtătorului de cuvânt Adrian Fulea, prin care acesta a aruncat responsabilitatea spre medicul Radu Zamfir, acuzat direct că nu a transmis coordonatele geografice, și spre companiile Orange, Vodafone și Cosmote, sunt un semn clar că STS nu numai a refuzat să acționeze proactiv, ci este condus de oameni care sunt în stare să acuze victimele accidentului pentru a-și ascunde propria incompetență.

Primele date de localizare a telefonului mobil de la care au apelat victimele au fost transmise de STS echipelor ISU cu o eroare de aproximativ 12 kilometri. A doua oară când STS a oferit informații, eroarea de localizare a fost și mai mare – 14 kilometri. Este oare de mirare că victimele au fost atât de greu de găsit dacă suprafața sectorului de pozitionare pe hartă, comunicat de STS, a fost de circa 200 km patrati, într-o zonă muntoasă împădurită?

Un lucru este clar. Dacă și Serviciul de Telecomunicații Speciale al României are nevoie de coordonatele comunicate direct de către victima unui accident aviatic pentru a localiza telefonul mobil de la care aceasta vorbește, înseamnă că trăim în epoca de piatră.

Scopul STS ar trebui să fie gestionarea unor servicii de comunicații în caz de urgență pentru a preveni exact astfel de situații, în care oameni aflați în pericol așteaptă ore întregi pentru a fi localizați de autorități. Ținând cont că localizarea aparatelor de telefonie mobilă de pe care se apelează numărul unic de urgență intră în atribuțiile STS, chiar și în zonele unde nu există o bună acoperire din partea operatorilor comerciali.

Având un buget anual de aproximativ 250 de milioane de lei, din care 50 de milioane sunt alocați pentru pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, este absolut inacceptabil ca un apel la 112 să nu poată fi localizat cu rapiditate și cu exactitate. Să ne amintim că acum câțiva ani Comisia Europeană desfășurau proceduri de sancționare a României pentru că autoritățile statului – mai exact STS – nu puneau la dispoziție informația de localizare a apelanților la 112. Se pare că de atunci Marcel Opriș, care este în fruntea STS încă din 2005, nu a îmbunătățit cu nimic sistemul – motiv pentru care oameni inocențu au murit așteptând ajutor.

Incompetența șefiei STS a fost remarcată atât de cetățenii români, cât și de actori activi ai societății civile. APADOR-CH, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, a solicitat din nou desființarea STS, argumentând că instituția s-a dovedit inutilă în activitatea și o risipă de bani publici.

În plus, o petiție care circulă în mediul online și prin care se solicită demiterea tuturor resposabililor pentru tragedia din Munții Apuseni, STS fiind una dintre instituțiile nominalizate, se bucură de un foarte mare succes în rândul românilor. Acțiunea a strâns până acum peste 8.200 de semnături și peste 1.000 de comentarii, fiind un indicator clar al nivelului uriaș de furie pe care cetățenii îl simt împotriva celor care au permis moartea lui Adrian Iovan și a Aurei Ion.

Această presiune socială enormă este motivul pentru care Victor Ponta, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a țării, a convocat CSAT cu scopul de a discuta atât despre modul în care a acționat conducerea STS, cât și de a solicita demiterea directorului general Marcel Opriș. Prim-ministrul nu are posibilitatea instituțională de a-l concedia direct pe acesta, dar cu siguranță o discuție la nivelul CSAT se va dovedi foarte utilă.

Totuși, ținând cont că Marcel Opriș a fost numit în funcție, promovat și decorat de cel puțin patru ori de către președintele Traian Băsescu, cel care prezidează CSAT, există posibilitatea ca directorul STS să fie protejat. Deja în presă au început să apară indicii ale unei campanii de propagandă menită să-l apere pe Opriș.

În același timp, devin din ce în ce mai citite și articolele vechi despre măsurile luate de STS pentru a-i permite lui Traian Băsescu să-și păstreze linia specială de telefonie în timpul suspendării din 2012, sau cele despre creșterea bugetului STS după alegerile prezidențiale din 2009, când au existat suspiciuni grave în privința relației dintre coordonatorii campaniei PDL și STS în timpul numărării voturilor.