De ce s-a angajat răspunderea pe descentralizare? Simplu: Traian Băsescu

În mod evident, miza descentralizării a fost aceea de a aduce decizia administrativă mai aproape de cetăţeni, de a adecva actul administrativ la nevoile reale din teritoriu, un reper important din perspectiva modernizării statului român. Conform formei finale a proiectului asumat în Parlament, vor fi descentralizate integral sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sport, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburi şi baze sportive, tabere şcolare, precum şi atribuţiile teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul.

Totodată, potrivit lui Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al premierului Ponta, Guvernul a aprobat 568 de amendamente la proiectul descentralizării, dintr-un total de 2.040 amendamente depuse de către parlamentari, majoritatea legate de forma proiectului, proceduri de tehnică legislativă şi erori materiale din anexe.

La momentul în care primul ministru a luat decizia angajării răspunderii pe descentralizare, un cor de critici au acuzat că actualul cabinet o ia pe urmele fostelor guverne care au utilizat excesiv instrumentul asumării răspunderii în Parlament. În realitate, opţiunea pentru angajarea răspunderi este corectă şi legitimă. Iar argumentul în acest sens îl reprezintă opoziţia lui Traian Băsescu, şeful statului neascunzându-şi dezacordul privind implmentarea descentralizării. "E o prostie majoră. Pentru că nu de continuarea descentralizării avea nevoie România. Suntem stat unitar care se controlează în teritoriu prin direcţii ale ministerelor. E o emblemă a neputinţei acestui Guvern. Vine ca un substitut al reorganizării administrative", susţinea preşedintele Băsescu în prima parte a lunii noiembrie.

Cu alte cuvinte, şeful statului ar fi folosit toate mijloacele pe care le are la dispoziţie – retrimiteri ale legii spre reanalizare în Parlament sau contestarea proiectului la Curtea Constituţională – prerogative de care Traian Băsescu a uzat şi în trecut pentru a pune beţe în roate proiectelor guvernului. Iar cel mai concludent exemplu în acest sens este reprezentat de scăderea pragului la referendum, proiect tergiversat de şeful statului.

Astfel, decizia angajării răspunderii pe descentralizare a fost luată nu doar pe considerente ce ţin de încadrarea într-un calendar care să permită o bună sincronizare cu proiectul Legii bugetului,ci şi pentru a fi evitate blocajele pe care Traian Băsescu le-ar fi generat, prin opoziţia faţă de un proiect atât de necesar dezvoltării României. Descentralizarea devine astfel un punct de reper în modernizarea statului român, proces ce sa va dovedi esenţial şi în perspectiva acomodării structurilor administrative ale statului cu viitoarea reformă – regionalizarea.