Nu există baroni locali

Am auzit cum nu este bine ca Guvernul să cedeze din puterea sa către administrațiile locale, deoarece astfel vor căpăta mai multă putere baronii locali sau că prin descentralizare USL tocmai asta urmărește, să își întărească baronii locali.

Ce sunt acești baroni locali? Sunt primari de municipii și președinți de Consilii Județene. De ce sunt ei numiți baroni locali? Pentru că au reușit până acum să ocupe aceleași funcții timp de mai multe mandate. Sunt acești așa-ziși baroni locali veșnici? NU! Ei rămân în funcție doar dacă sunt votați în continuare de cetățenii pe care îi conduc la nivel local, nu sunt numiți pe viață la conducerea primăriilor sau consiliilor județene, ci o dată la patru ani se prezintă în fața electoratului căruia îi cer votul. Este descentralizarea făcută pentru a întări puterea aleșilor locali ai USL? Nu, deoarece USL nu deține 100% din aleșii locali. Falcă, Scripcaru, Gheorghe Ștefan alias Pinalti, ei nu sunt ai USL. Oare cum s-au simțit când colegii lor din Parlament și de la conducerea PDL i-au numit baroni useliști? Nu le plâng de milă, ci vreau doar să subliniez absurdul situației.

PDL a avut porția sa de „baroni locali”, care au tăiat și spânzurat în județele pe care le-au condus. Ce s-a întâmplat cu cei mai mulți dintre ei? Au plecat cu coada între picioare după alegerile locale din 2012 și despre mulți nu am mai auzit nimic. Acesta este cel mai bun exemplu că termenul de „baron local” este unul impropriu, inventat de presă și folosit pentru că sună bine. Alin Tișe, Florin Popescu, Marius Bălu, Gheorghe Flutur, Constantin Ostaficiuc, Victor Tarhon, Antonie Solomon, Andrei Voloșevici, toți aceștia, până în 2012, erau considerați „baroni locali”. Ce s-a întâmplat cu ei după 2012? Au pierdut alegerile, deci și titlul. Aceasta este cea mai bună dovadă că titlul de „baron local” este unul, să spunem, onorific, iar el nu reprezintă în realitate nimic. De aceea, argumentul că descentralizarea este făcută pentru a întări puterea „baronilor locali” este unul subțire, care nu ține. Descentralizarea administrativă nu a fost făcută doar până în 2016, când actualii aleși locali își vor încheia mandatele și vor cere să fie realeși, ci e făcută pentru o perioadă lungă de timp. Cine știe cine va veni la guvernare în 2016, cine știe cine va fi primar la Craiova în locul Olguței Vasilescu sau președinte de CJ la Tulcea, în locul lui Horia Teodorescu, asta ca să dau doar două exemple de aleși locali ai USL.

De ce este bine ca aleșii locali să aibă mai multe responsabilități sau putere, cum spun pedeliștii și opozanții descentralizării? Pentru că pot fi trași mai ușor la răspundere. De multe ori își scuzau propriile eșecuri dând vina pe Guvern, pe funcționarii de la București. Ce vor putea spune Scripcaru sau Pinalti începând cu 2014, când cetățenii îi vor întreba de ce nu au rezolvat anumite probleme care vor intra în curând în responsabilitatea lor? Nu vor putea da vina pe Guvern, nu vor putea spune că la Palatul Victoria se află un premier de altă culoare politică. Scuza asta nu va mai ține, deoarece respectivele instituții se vor afla în ograda lor. Ce se va întâmpla atunci? Oamenii îi vor sancționa la vot. Cum aș putea eu, ca simplu cetățean, să sancționez un ministru la vot? Pot face asta doar dacă este ales în circumscripția mea, dar pe de altă parte, sunt și miniștri care nu sunt parlamentari.

Descentralizarea nu reprezintă doar un transfer de putere, ci și unul de responsabilitate. Aleșii locali vor avea în subordine noi instituții, de funcționarea corectă a cărora vor trebui să se îngrijească, altfel acestea vor reprezenta surse de nemulțumire pentru cetățenii în fața cărora trebuie să răspundă direct o dată la patru ani. Dacă oprim pentru un moment televizorul și ne gândim singuri la ce înseamnă de fapt descentralizarea, cântărim avantajele și dezavantajele pentru cei pe care presa îi numește „baroni locali”, vedem că, de fapt, balanța înclină mai degrabă spre dezavantaje, pentru că este mai greu să mulțumești o persoană, decât să nemulțumești o sută.

Așadar, descentralizarea înseamnă că toți aleșii locali, indiferent de culoare sau mandat, vor avea în subordine instituții noi, teoretic mai multă putere, practic mai multă responsabilitate. Ce s-ar fi întâmplat dacă USL nu ar fi promovat acest proiect? Întreaga putere ar fi rămas la centru, care centru este controlat de USL. Asta înseamnă că pedeliștii spun că prin faptul că Guvernul USL împarte puterea cu aleșii locali, inclusiv cu cei ai PDL, UDMR, și cine o mai fi, de fapt își întărește puterea, pe când dacă n-ar fi făcut asta și ar fi lăsat-o să se concentreze în mâinile sale, la București, era mai bine. Mai pe scurt, eu, Ponta, sunt mai puternic dacă împart atribuțiile cu tine, Pinalti, decât dacă le păstrez doar pentru mine? Ce fel de logică e asta? E logica tipic pedelistă, cea care i-a făcut să piardă la scor alegerile din 2012 și la care se pare că n-au renunțat.

Care ar fi alternativa la descentralizare și „baroni locali”? Un sistem extrem de centralizat, tipic comunist, prin care administrațiile locale sunt conduse de oameni numiți de la centru. Aceasta ar fi singura soluție să scăpăm de „baronii locali”, care nu sunt mai mult decât simpli primari sau președinți de consilii județene, pe care tot noi, fiecare la el acasă, i-am pus în funcție, și pe care la fel îi putem da jos.