Domnule Iohannis, reacționați?

Miercuri, deputatul UDMR Marko Attila Gabor a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, în procesul în care este judecat pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile, după ce iniţial fusese condamnat la aceeaşi pedeapsă, dar cu executare. Astfel, Curtea de Apel Ploieşti a dispus miercuri suspendarea pedepsei de trei ani de închisoare cu executare la care Judecătoria Buzău, ca instanţă de fond, îl condamnase pe actualul parlamentar încă din 2012.

În schimb, în apărarea deputatului UDMR a sărit guvernul de la Budapesta, din partea căruia s-a exprimat la câteva ore de la anunțarea verdictului vicepremierul maghiar Zsolt Semjen. Astfel, într-un interviu acordat celor de la MTI, oficialul ungar a declarat că este „şocat" să afle că Marko Attila a fost condamnat definitiv cu suspendare într-un caz de restituire a proprietăţii Bisericii Reformate.

Citeşte şi: Închisoare cu suspendare pentru deputatul UDMR Marko Attila în dosarul 'Miko'

„Eforturi ale Guvernului român de renaţionalizare a unor proprietăţi restituite unor organizaţii ecleziastice, inclusiv Colegiul Szekler Miko din Sfântu Gheorghe, în cazul lui Marko, sunt inacceptabile”, a adăugat Semjen.

Desigur, afirmațiile vicepremierului ungar atât în ceea ce privește condamnarea lui Marko Attila cât și eforturile pe care executivul de la București le-ar depune împotriva Bisericii Reformate reprezintă minciuni sfruntate. În realitate, avem de a face cu o altă încercare venită din partea puterii de la Budapesta de a exagera un subiect banal și de a-l folosi pentru a crea tensiuni nejustificate între cele două țări. Din acest punct de vedere, poate ar fi fost interesant de observat reacția Budapestei în cazul în care s-ar fi menținut verdictul inițial de închisoare cu executare.

Interesantă este, de asemenea, și tăcerea autorităților române, mai ales că în aceste zile asistăm la perioada de tranziție dintre Traian Băsescu și Klaus Iohannis în ceea ce privește funcția de președinte. Astfel, poate că ar fi fost util ca viitorul șef al statului să facă un comentariu cât de mic pe marginea unui atac fără precedent la adresa României.

Citeşte şi: Iohannis în cumpănă: președinte al României sau prietenul susținătorilor extremiști de la prezidențiale?

De fapt, conform Constituției și practicii din țara noastră, șeful statului este responsabil în primul rând cu politica externă a României și situații în care o poziționare din partea președintelui pe marginea acestui subiect este necesară vor apărea mai mult ca sigur în următorii cinci ani. Desigur, problema poate fi privită și prin prisma faptului că Iohannis a beneficiat în turul al doilea de sprijinul unei părți mai naționaliste din comunitatea maghiară din România, și a câștigat fărăr drept de apel în Harghita, Covasna și Mureș.

Citeşte şi: Libertatea presei – primele plângeri la adresa regimului Iohannis

Președintele ales avea miercuri ocazia să dovedească cât de potrivit este pentru funcția pe care o va lua în primire în mai puțin de o lună, reacționând cât de cât la o serie de declarații extrem de dure la adresa țării noastre. În schimb, Klaus Iohannis a tăcut mâlc, de parcă declarația vicepremierului ungur nici nu ar fi existat, dovedind astfel cât de puțin pregătit este domnia sa pentru poziția pe care o va ocupa în mai puțin de o lună. Desigur, pentru un președinte este important să știe când să fie diplomat, dar poate că mai important este să știe când să își asume o poziție publică, mai ales când onoarea și prestigiul funcției pe care o ocupă și onoarea statului pe care îl reprezintă o cer.