După Crin Antonescu, şi Klaus Iohannis a ajuns ca Traian Băsescu

De la intrarea în rândurile opoziţiei, liderii PNL au încercat din răsputeri să creeze pentru partidul lor imaginea unei mari forţe politice care se opune majorităţii din care făceau parte până nu cu mult timp în urmă. Astfel, în ultimele luni, liberalii au atacat majoritatea proiectelor executivului pe care l-au părăsit, chiar dacă uneori ei fuseseră principalii susţinători ai acestora.

Din acest punct de vedere, niciun alt subiect nu este mai mai bun de dat ca exemplu decât reducerea CAS, măsură elaborată încă de pe vremea în care ministrul Finanţelor era liberalul Daniel Chiţoiu. Poziţia PNL pe marginea subiectului a fost enunţată luni de preşedintele partidului, Klaus Iohannis: "Nu știm ce dorește Guvernul Ponta să facă în continuare. Nu vedem niciun fel de strategie și niciun fel de abordare serioasă a acestei chestiuni. Temerea noastră este că, dacă CAS redus se introduce odată cu campania electorală, s-ar putea să se și termine odată cu alegerile prezidențiale. Or, noi, liberalii, propunem măsuri de relaxare fiscală care sunt importante nu pentru un an sau doi sau trei ani jumate, ci pentru o perioadă lungă, pentru a da posiblitatea mediului de afaceri să își facă calculele. Să vină cu calcule pe termen lung și să îndeplinim exact lucrul cerut de foarte multă vreme de mediul de afaceri, de investitori: să fim o țară predictibilă".

Citeşte şi: Johannis îl atacă pe Ponta: surpriza din campania electorală pe tema reducerii CAS

Un prim element care frapează la o astfel de declaraţie este similitudinea între argumentele aduse de noul lider PNL împotriva reducerii CAS şi modul în care şi preşedintele Băsescu a încercat în ultimele săptămâni decredibilizarea măsurii. În fond, afirmaţiile lui Iohannis de luni seară puteau trece uşor ca fiind rostite de Traian Băsescu, linia de argumentaţie fiind exact aceeaşi cu cea utilizată de preşedintele României.

De asemenea, nu trebuie să uităm că PNL-ul urla în urmă cu câteva luni, acuzând modul în care premierul Victor Ponta nu şi-ar fi ţinut de promisiunea de a reduce CAS-ul. Atunci când în luna mai au depus o moţiune de cenzură, liberalii acuzau că executivul nu îşi respectă promisiunile făcute în campanie şi cerea reducerea CAS începând cu 1 iulie. Acum, când executivul a reuşit trecerea prin Parlament, inclusiv cu sprijinul liberalilor, a propunerii de scădere a CAS începând cu 1 octombrie, Klaus Iohannis şi ai săi au descoperit brusc că această măsură nu ar fi sustenabilă şi, pe cale de consecinţă, au început să adopte elemente din discursul prezidenţial.

Apoi, poate egală ca importanţă cu poziţia legată de scăderea CAS este atitudinea PNL faţă de modificările aduse recent Legii Educaţiei. Acelaşi Klaus Iohannis a declarat luni că liberalii vor iniţia o moţiune simplă în cazul în care Avocatul Poporului nu va contesta la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă pe educaţie. Şi din acest punct de vedere, vedem că liderul liberal şi-a însuşit la perfecţie discursul prezindeţial în ciuda faptului că PNL-ul, ca fost partid aflat la guvernare, are o imagine clară legată de problemele din educaţie pe care actualul executiv încearcă să le rezolve. În schimb, liberalii au ales să îşi demonstreze demagogia şi pe marginea acestei teme care ar trebui să ţină în primul rând de o viziune pe termen mediu şi lung, nu de datele luptei politice din România.

Un al treilea subiect în care liderii PNL au reuşit să se facă de râs este reprezentat de demersul Parlamentului de a cere demisia preşedintelui ca urmare a implicării şefului statului în scandalul Mircea Băsescu-Bercea Mondialu. Deşi, din punct de vedere juridic declaraţia nu a avut un caracter obligatoriu, totuşi vorbim despre un act politic pe care legislativul şi l-a asumat în raport cu Preşedintele României. Dacă votul din Parlament are vreo importanţă, atunci aceasta este reprezentată de faptul că fiecare parlamentar şi partid politic a fost obligat să îşi asume o poziţie tranşantă faţă de preşedintele Băsescu.

Citeşte şi: Parlamentul a aprobat declaraţia comună pentru demisia de onoare a lui Băsescu

Iniţial, liberalii au încercat diverse strategii pentru a evita să se se poziţioneze în raport cu demersul conducerii Parlamentului, ba declarând că grupurile parlamentare PDL şi PNL vor avea poziţie comună, ba introducând în discuţie şi demisia premierului Victor Ponta. În acest timp, Klaus Iohannis, care la distanţă de câteva zile de la votul Camerelor reunite a devenit preşedinte al PNL, a tăcut într-o manieră suspectă şi a evitat să se exprime pe marginea subiectului. Deşi nu este parlamentar, edilul sibian era atunci liderul interimar al celui de-al doilea partid ca mărime din Parlament şi ar fi trebuit să se poziţionaze într-o formă sau alta. În final, în ziua votului, majoritatea liberalilor au votat în favoarea declaraţiei politice, marele absent fiind, în mod nesurprinzător, Crin Antonescu care mai apoi a acuzat legislativul de demagogie în raport cu întreaga situaţie, exact ca Traian Băsescu.

În fine, ultimul exemplu recent de ipocrizie marca PNL este discursul noii conduceri liberale în ceea ce priveşte situaţia fondurilor europene. Aici, vârful de lance este reprezentat de Eugen Nicolăescu, care în ultima vreme a devenit un gen de purtător de cuvânt al PNL pe marginea subiectului, repetând cu obstinaţie un discurs perfect similar cu cel al lui Traian Băsescu. Este ironic cum un fost ministru al cabinetului Ponta, care teoretic ştie situaţia dezastruoasă găsită în 2012 în ceea ce priveşte absorbţia banilor de la UE, perpetuează acum minciunile practicate de Traian Băsescu despre performanţele actualului executiv.

Citeşte şi: Senat: Moţiunea simplă depusă de PNL şi PDL va fi dezbătută luni

Combinate, toate aceste elemente dovedesc ipocrizia de care PNL-ul, în general, şi Klaus Iohannis, în special, dau dovadă atunci când vine vorba de actuala putere şi de anumite măsuri pe care până mai ieri liberalii le susţineau. Încercând să creeze un discurs specific unui mare partid de opoziţie capabil să susţină un candidat cu şanse la prezidenţiale, liderii PNL a reuşit în ultimele lunii să dovedească doar o lipsă de consecvenţă greu de egalat, vorbind în acelaşi timp despre responsabilitatea pe care ei o au faţă de alegători.

Discrepanţa dintre realitate şi imagine este mult mai mare în cazul lui Klaus Iohannis, căruia în ultimele luni i s-a construit o imagine de politician responsabil, diferit de toţi ceilalţi lideri de la Bucureşti. În schimb, primarul Sibiului dovedeşte acum că din punctul de vedere al comportamentului politic se aseamănă extrem de mult cu Traian Băsescu, diferenţele dintre cei doi ţinând mai degrabă de etnia fiecăruia şi de calităţile oratorice. Astfel, Klaus Iohannis este, în ceea ce priveşte opiniile politice pe care le susţinea la un moment dat, la fel de schimbător ca liderul căruia speră să-i succeadă la Cotroceni.