Economia, în afara influenței politice

Deși subiectul a cam lipsit din spațiul public autohton, scrutinul abia încheiat pentru funcția supremă în stat a avut o importanță și în ceea ce privește economia românească și performațele sale. Acest lucru perfect normal este datorat interesului mai ridicat acordat, în contextul în care nu se știe cine va fi președinte, de oamenii de afaceri străini și autohtoni în ceea ce privește stabilitatea politică din România. Dacă mai adăugăm și un context regional complicat, atunci avem imaginea completă a unui moment politic de natură să influețeze puternic economia.

Însă, așa cum reiese din ultimul raport al Comisiei Naţionale de Prognoză, efectul economic al alegerilor a fost unul complet neglijabil, perspectivele economiei României fiind chiar mai bune decât erau în urmă cu câteva luni. Astfel, cei de la CNP se aşteaptă la o creştere economică de 2,6% în acest an şi de 2,5% pentru 2015, potrivit celor mai recente estimări, apropiate de cele avansate în luna mai, de 2,5% pentru 2014, respectiv 2,6% pentru 2015. Noile date sunt cuprinse în prognoza de toamnă 2014, postată recent pe site-ul Comisiei. În plus, pentru 2016 şi 2017 sunt anticipate creşteri de 3%, respectiv 3,3%. În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia de Prognoză aproximează o rată de 1,6% în acest an, mult sub cea anticipată în Prognoza de primăvară (3,5%), în timp ce pentru finele anului 2015 datele variază mai puţin - 2,9%, faţă de 3,1% în mai.

Cifrele de la CNP sunt în concordanță și cu ultimele raportări ale INS, date-semnal publicate la finele săptămânii trecute. Datele de la INS arătau astfel că economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie. Împreună, cele două raportări demonstrează nu doar că economia românescă continuă să funcționeze, dar și că ea are perspective din ce în ce mai bune și mai stabile.

Trendul consemnat de CNP și INS este de asemenea complet față de ce s-a întâmplat în alți ani electorali, în care alegerile s-au treadus printr-un pseudo-blocaj temporar în economie cauzat de incertitudinile existente în acele momente. În schimb, anul acesta economia și-a continuat parcursul pozitiv, aproape indiferent de factorii politici.

Acest din urmă element este important deoarece el validează indirect politica economică a guvernului condus de Victor Ponta, care datorită creșterii economice generate a produs această ruptură dintre economie și politică. Cu alte cuvinte, dezvolatarea sustenabilă a economiei, în care motoarele creșterii au fost producția industrială și agricolă, au făcut ca anul acesta piețele internaționale și piața internă să nu se teamă în legătură cu stabilitatea din Românie și să privescă oarecum detașat procesul electoral din țara noastră.

Diminuarea influenței politice asupra economiei reprezintă desigur un element încurajator, din moment ce face ca piața internă să devină mai robustă în raport cu factorii conjuncturali din politică. Desigur, o legătură între cele două sisteme va exista întotdeauna, politica și economia influențându-se reciproc. Însă într-un stat dezvoltat această interdependență este limitată și faptul că în un trend asemănător pare să se instalat în țara noastră reprezintă în final o veste bună România și pentru evoluția sa viitoare.