Eugen Nicolaescu cheamă OMS să îl scape de scandalul vaccinului antigripal

Din momentul în care a ajuns la Ministerul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu a încercat să îşi lase amprenta în activitatea acestei instituţii, propunând cea mai amplă reformă post-decembristă în domeniu. Cu toate acestea, liberalul care în prezent se pregăteşte să plece la conducerea Ministerului Finanţelor Publice s-ar putea să lase un alt gen de moştenire, din cauza a ceea ce s-a petrecut în ultimele luni la Institutul Cantacuzino.

În noiembrie, cel mai important institut de cercetare aflat în subordinea Ministerului dădea asigurări că 400 de mii de doze de vaccin antigripal autohton vor fi gata până la finalul lui 2013. Apoi au apărut zvonuri conform cărora ar exista probleme în primirea aprobarii din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului pentru utilizarea serului antigripal. Astfel, în 23 decembrie 2013, Agenţia a trimis o adresă ministrului Nicolăescu, prin care îl informa de existenţa unor elemente ce ar sugera că vaccinul produs de Institutul Catacuzino ar fi fost contaminat în timpul procesului de fabricaţie. După formarea unei comisii care nu a ajuns la niciun rezultat concludent, Ministerul a decis în final încetarea producţiei şi a sesizat, pe 6 februarie, Curtea de Conturi în legătură cu modul în care au fost cheltuiţi banii publici primiţi de cei de la Cantacuzino. În sfârşit, joi, ministrul Nicolăescu a anunţat că că o echipă de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se va afla în România în perioada 24-28 februarie pentru a verifica modul în care a fost produs vaccinul antigripal.

Deşi la prima vedere decizia poate fi interpretată ca un gest de responsabilitate, chemarea experţilor OMS nu este decât un exerciţiu de imagine pe care Nicolăescu îl face pentru a-şi acoperi spatele în vederea plecării sale la Ministerul de Finanţe. În declaraţia în care prezenta venirea echipei OMS, ministrul a făcut mai multe referiri la modul în care scandalul dozelor contaminate a fost utilizat în bătălia politică, el declarându-se împăcat şi lipsit de orice fel de vină.

Şi totuşi, dacă urmărim comportamentul ministrului de la apariţia primelor zvonuri în legătură cu scandalul de la Cantacuzino, vedem că liberalul nu este chiar atât de lipsit de vină. De exemplu, în condiţiile în care existau deja suspiciuni în legătură cu efectele secundare pe care le-ar cauza, Eugen Nicolăescu le-a cerut la începutul anului autorităţilor să scurteze perioada studiului clinic pentru vaccinul antigripal românesc. Atunci când într-o astfel de situaţie există bănuiala că există probleme, un ministru responsabil nu doar că nu solicită aşa ceva, dar trebuie să susţină nevoia unor analize mai amănunţite, din moment ce în discuţie este sănătatea publică.

Aflat teoretic pe picior de plecare de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Finanţelor Publice, Eugen Nicolăescu nu face altceva decât să încerce să stingă un scandal cauzat în mare parte de lipsa sa de reacţie la informaţiile iniţiale. În calitate de ministru, situaţia de la Institutul Cantacuzino este în primul rând responsabilitatea sa. Deci, acelaşi ministru ar fi trebuit să acţioneze în direcţia soluţionării problemelor semnalate. Acum, este mult mai uşor pentru Eugen Nicolăescu să cheme experţi străini şi să se ascundă în spatele concluziilor acestora decât să recunoască că nu a verificat cum trebuie situaţia de la Institutul Cantacuzino. Pentru ministrul liberal, controversele privind vaccinul de la Institutul Cantacuzino oar a reprezenta o problemă ce trebuie ascunsă, precum mizeria, sub preş.