Fermierii români îşi freacă mâinile - Guvernul pompează sume importante în agricultură

Dă-i Doamne românului mintea cea de pe urmă este zicala edificatoare în ceea ce priveşte agricultura noastră. România, binecuvântată cu pământ agricol etalon, supranumită cu un secol în urmă Grânarul Europei, a ajuns subiect de bancuri şi ironii pe această temă. Cauzele dezastrului sunt bine ştiute, măsurile de redresare a sectorului cu cel mai important potenţial de dezvoltare, până mai ieri, le numărai pe degete. Un străin a rezumat într-o propoziţie ceea ce ştim cu toţii în legătură cu agricultura românescă. Oystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti: „Puteţi hrăni 80 de milioane de oameni, dar importați două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunie.”

Percepţia asupra sectorului agroalimentar a cunoscut o transformare radicală sub conducerea actualului Executiv. Dacă la nivel declarativ toţi politicienii care s-au perindat la putere au avut agricultura în topul priorităţilor, în privinţa sprijinului efectiv acesta a fost sublim, dar a lipsit cu desăvârşire. În condiţiile structurii actuale a agriculturii româneşti, strategia USL de a miza pe un domeniu dependent de factori externi la prima vedere pare cel puţin nebunească.

Procedează corect Guvernul pompând sume importante pe un teren uşor instabil şi puţin predictibil? Indiscutabil da. Palatul Victoria a luat în calcul şi varianta unui an agricol nefavorabil? Se poate traduce şi astfel decizia de a plăti în conformitate cu calendarul agricol subvenţiile pentru fermieri, însă vorbim de intrarea în logica firească a lucrurilor, a lucrărilor mai bine spus. Totodată, autorităţile au plătit în avans jumătate din fondurile destinate anului 2013, la 15 octombrie, iar sumele aferente tranșei a doua au intrat deja în trezoreria Agenţiei de Plăti şi Inteventie în Agricultură. Chiar şi în varianta celui mai sumbru scenariu, mai exact o secetă pedologică severă, însămânţările venite la timp, atât cele de toamnă cât şi cele din martie-aprilie, vor avea un randament ridicat.

Din fericire, din punct de vedere meteorologic, semnele noului an sunt departe de cele care vizează panicarzii, în realitate, până la jumătatea lunii ianuarie, iarna lui 2014 se poate compara cu cea precedentă, minus aportul de precipitaţii, vizibil mai redus. Pentru culturi însă, umiditatea din sol este potrivită în lipsa gerului năpraznic, un pat germinativ ideal se creează şi în lipsa zăpezii, dar în condiţiile unor temperaturi moderate.

Revenind la ce îi doare mai tare pe fermieri, adică la bani, pentru 2014 veştile sunt îmbucurătoare. Potrivit ministrului Daniel Constantin, sumele alocate pentru plăţile pe suprafaţă vor fi de 1,6 miliarde de euro, respectiv 178 de euro pe hectar, în creştere cu 18 euro faţă de 2013. Pentru acest an cererile pot fi depuse la APIA până la 15 mai, iar plăţile pentru campania agricolă din 2014 vor începe în ultimul trimestru. Noutatea o reprezentă efortul bugetar angajat de un cabinet post-decembrist - 6,3 miliarde de lei; în acest fel fermierii s-au putut baza pe bani începând cu 1 ianuarie.

Am vorbit mai mult de riscurile unei investiţii în agricultură şi am omis beneficiile. Dacă am arunca o privire la componentă produsului intern brut din 2013 ne-am lămuri imediat. Agricultura şi industria (exporturile) au dinamizat creşterea economică a României, una din cele mai spectaculoase la nivelul Uniunii Europene. Consecinţele boom-ului la nivel de recoltă s-au transpus în balanţa comercială a produselor agroalimentare - pentru prima dată după 1989, România a trecut pe plus.