Economia României ajunge în top

Pe tot parcursul anului analiştii financiari, fie că vorbim de cei interni fie că este vorba de specialiştii instituţiilor internaţionale au revizuit pe plus prognozele referitoare la economia noastră.

Potrivit cifrelor finale, creşterea economică a depăşit cu două puncte pronosticurile iniţiale, ajungând la 2,7%. De remarcat că atât Guvernul, cât şi Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional anticipau în debutul anului trecut un progres de 1,6%, estimare care s-a dovedit uşor pesimistă şi inexactă, de altfel analiştii au corectat datele ţintind un procent de 2,1-2,2%.

Rezultatele finale, o surpriză plăcută pentru organismele financiare şi în acelaşi timp o piatră de moară la gâtul opoziţiei dâmbovițene care îşi pierde una din posibilele teme de campania în vederea celor două runde de alegeri din 2014, au produs o schimbare de optică generală vizavi de capacitatea ţării noastră de a accelera procesele şi reformele necesare unei dezvoltări economice competitive la nivel european.

Guvernul actual a reuşit să ne scape de statutul de Cenuşăreasă a Uniunii Europene, ba mai mult am atins nişte obiective care părea de domeniul science-fiction-ului când ne raportam la performanţele economice. Dacă în prima parte a anului ne plasam în top trei după Lituania şi Letonia, sfârşitul trimestrului trei ne-am găsit în postura de lider la nivel comunitar, graţie unei creşteri de 1,6%. Cifrele au fost publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). România a fost urmată în acest club exclusivit de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%) şi Polonia (0,6%).

Ce aşteptări avem pentru 2014? Specialiştii financiari sunt încrezători în traiectoria ascendentă a economiei şi pentru anul în curs, ghidaţi de indicatorul de încredere macroeconomică care a atins în luna decembrie un maxim istoric de 60,7 puncte. Analiştii au cântărit trei aspecte importante - creşterea peste aşteptări din 2013, îmbunătăţirea climatului în mediul economic european şi gradul ridicat al absorbţiei de fonduri UE. Acest indice calculat de CFA România s-a dezvoltat în decembrie 2013 cu 12,5 puncte faţă de luna precedentă şi cu aproape 30 de puncte faţă de iunie 2011. Măsurătoarea evaluează previziunile analiştilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni.

În această ecuaţie complexă absorbţia de fonduri a jucat şi joacă un rol central în atingerea ţintelor. România a atras în 2013 peste 2,8 miliarde de euro, mai mult decât dublu în comparație cu perioada 2008-2012. O primă ţintă propusă - trecerea barierei primelor cinci miliarde de euro a fost depăşită. În condiţiile menţinerii acestei cadenţe de absorbţie, muncă deloc ușoară, însă nu și imposibilă, targetul de 80% de la finalul lui 2015, când se închide efectiv exerciţiul financiar 2007-2013, poate fi realizabil.

Relansarea economiilor statelor UE va fi al doilea vector de creştere pentru Bucureşti, în contextul în care Uniunea reprezintă cea mai mare piaţă de desfacere pentru România, iar ţările membre au ieşit din recesiune. Totodată, un al treilea stimul vine din interior, dobânzile de pe piaţă interbancară au ajuns la un minim istoric, situaţie care conduce spre dezgheţarea creditării şi a consumului.

Conform analiştilor CFA o veste foarte bună pentru economia autohtonă poate veni la jumătatea anului şi reprezintă îmbunătăţirea ratingului de ţară la categoria „investment grade“ de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P). Avantajele unui astfel de statut sunt sinonime cu atragerea de investiţii străine, dar şi cu micşorarea dobânzilor la care se împrumută statul. În prezent, România deţine un calificativ „pozitiv“ din partea S&P, dobândit în 2013 după cinci ani de aşteptări. Pentru a trece în categoria „investment grade“ Bucureștiul va trebui să bifeze câteva borne - menţinerea deficitul bugetar, stabilitatea sectorului financiar, continuarea reformei în companiilor de stat şi gestionarea eventualelor dezechilibre externe. Trăgând linie, perspectiva economică a lui 2014 nu arată rău deloc. Dimpotrivă. Dacă va continua pe drumul pe care a plecat în 2013, țara noastră poate demonstra că apelativul de Tigrul Europei nu este deloc exagerat.