INS: Ce venituri are în medie o familie din România şi pe ce se duc cei mai mulţi bani

Anul trecut, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2.559,1 lei, veniturile băneşti medii au reprezentat 83,5% din total, iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.317,4 lei lunar/gospodărie, cheltuielile de consum medii reprezentând 72% din total.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 895,9 lei/persoană, în timp ce veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.137,5 lei/lunar/gospodărie (748,3 lei/persoană), iar veniturile în natură de 421,6 lei lunar/gospodărie (147,6 lei/persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (51,2%), în creştere, faţă de anul 2012, cu 1,1%.

În plus, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%).

O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,7%).

În funcţie de mediul de rezidenţă, în anul 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 32,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64% din salarii, de 22% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,8% din total.

Pe de altă parte, în zona rurală, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30,3% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29%) şi celor din prestaţii sociale (24,1%).

La nivel de cheltuieli ale populaţiei, valoarea totală a fost, în anul anterior, în medie, de 2.317,4 lei lunar/gospodărie (811,3 lei/persoană) şi au reprezentat 90,6% din nivelul veniturilor totale, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2012.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Potrivit INS, cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de numai 0,6%.

Conform INS, în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum, nivelul mediu lunar pe o gospodărie este mai mare în urban faţă de rural cu 478,2 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 43,4 lei.

Din clasificarea standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP) reiese faptul că produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2013, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor. De asemenea, o componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei), cu 20,6% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,7%).

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).