Ioana Băsescu mimează transparența, dar nu lămurește misterul
De mai bine de o săptămână, una din cele mai fierbinți teme din spațiul public românesc a fost reprezentată de achiziționarea de către Ioana Băsescu, fiica cea mare președintelui României, a unui teren agricol de aproximativ 300 de hectare.
Pe marginea acestui subiect, Traian Băsescu a avut o ieşire chiar la Palatul Cotroceni, prin care l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că este responsabil de o manipulare realizată cu scopul de a-l discredita pe șeful statului.
Ultima evoluție a scandalului a avut loc vineri, când Ioana Băsescu a decis să facă publice contractul de vânzare-cumpărare, contractul de ipotecă şi contractul de credit aferente respectivului teren. Așa cum reiese din cele trei documente, fata cea mare a lui Traian Băsescu a cumpărat terenul de la o societate comercială reprezentată de un cetățean italian cu domiciliul în Monaco, plătind 1,3 milioane de euro din care 1,1 au provenit dintr-un credit acordat de CEC Bank.
Desigur, prin gestul său, Ioana Băsescu vrea să facă lumină în ceea ce privește afacerea și să închidă gura acelora care mai atrag atenția asupra neregularităților afacerii, dar, dacă privim lucrurile în detaliu, realitatea este cât se poate de diferită. Principalele controverse în ceea ce privește transferul imobiliar au fost legate de modul în care DNA-ul ar fi fost folosit de șefului statului în satisfacerea unor interese proprii și condițiile în care fata cea mare a lui Traian Băsescu ar fi obținut creditul în valoare de 1,1 milioane de euro. Desigur, prima parte a discuției nu îi aparține în totalitate fiicei lui Traian Băsescu, dar actele făcute publice vineri nu reușesc aproape deloc să clarifice situația creditului ipotecar. De fapt, ele nu aduc nimic nou în discuție în afară de ceea ce se știa deja și anume că Ioana Băsescu a achiziționat un teren agricol pe care l-a achitat, în mare parte, printr-un "credit pentru investiţii imobiliare" luat pe o perioadă de 30 de ani. Cel mai important mister al întregii afaceri, adică modul în care a fost aprobat creditul, nu a fost clarificat deloc prin publicarea celor trei documente.
Aici trebuie să adăugăm și declarația de marți a ministrului Economiei, Daniel Chițoiu care a afirmat că a fost sunat de către preşedintele Traian Băsescu, şeful statului rugându-l pe ministrul Finanţelor să nu-l înlocuiască pe Radu Gheţea de la conducerea CEC. Acest telefon a fost confirmat și de Președinție, care a precizat că Traian Băsescu a vrut să se asigure că Ghețea își va termina mandatul pe care îl are la conducerea CEC până în 2014, demiterea fiind de natură să afecteze credibilitatea în tot sistemul bancar românesc. Astfel, nouă ni se cere să credem că este o simplă coincidență faptul că președintele României face presiuni în favoarea directorului băncii de la care fiica sa a luat, în condiții dubioase, un credit cu doar o lună înainte.
În final, acțiunea de vineri a Ioanei Băsescu nu a reprezentat decât o încercare de a afișa o atitudine transparentă în ceea ce privește întreaga afacere cu terenuri. În realitate, actele făcute publice nu clarifică nimic, dar telefonul dat de Traian Băsescu ministrului Economiei poate da naștere la suspiciuni de trafic de influență, coincidența fiind prea mare. Gestul Ioanei Băsescu poate însă demonstra că încă se mai dorește acoperirea, de către familia Băsescu, a detaliilor exacte ale afacerii cu terenul din județul Călărași.