Legea privind cartelele prepay, respinsă de Senat

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă vizează "stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism".

Inițiatorii proiectului de lege precizează că, în prezent, piața de telefonie mobilă din România este dominată de clienții de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile.

"Cartelele preplătite au un regim juridic diferit de cel al utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice furnizate pe bază de abonament, fapt care face dificilă identificarea utilizatorilor de cartele preplătite în cazul activităților efectuate pentru desfășurarea cercetării penale ori pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea riscurilor ori amenințărilor la adresa securității", se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de Guvern.

Inițiatorii explică, totodată, și faptul că actuala situație creează discriminări între consumatorii serviciilor achiziționate de la furnizori, "în condițiile în care legislația națională recunoaște dreptul furnizorilor de a colecta și prelucra datele cu caracter personal numai ale abonaților, împreună cu obligația acestora din urmă de a pune la dispoziție aceste date".

Potrivit formei legii trimise spre promulgare și retrimisă Parlamentului, se propune înregistrarea utilizatorilor de cartele preplătite, precum și colectarea și stocarea datelor acestora. În cazul utilizatorilor de internet, legea stipulează că datele acestora vor fi stocate pe o perioadă de șase luni de la data reținerii acestora.

Curtea Constituțională a fost însă sesizată, în data de 9 iulie 2014, de către Avocatul Poporului, și a admis obiecția de neconstituționalitate a prevederilor Legii în discuție, considerându-se că "acest demers legislativ prin care datele cu caracter personal urmează a fi reținute, în mod continuu, timp de șase luni de la momentul generării acestor informații, ar aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice, precum și principiului proporționalității".

Decizia CCR nr. 461/16 septembrie 2014 este definitivă și obligatorie. Senatul, prima Cameră sesizată în acest caz, a respins legea cu 93 de voturi pentru și două voturi împotrivă. Legea are un caracter ordinar.