Libertatea presei în România: prezent mai promițător decât trecutul

Până la urmă presa din România stă mai bine decât vor unele organizații locale să dea de înțeles, speculând pe marginea disputelor privind incriminarea insultei și a calomniei în presă. Problemele care grevează mass media românească țin mai mult de condițiile vitrege economice decât de libertatea editorială, cel puțin așa transpare din 2014 World Press Freedom Index, dat publicității de Reporters Without Borders. Detaliul care a atras atenția este pragul psihologic depășit de SUA, care a căzut sub poziția ocupată de România în acest top care și-a propus să măsoare libertatea informației și a jurnaliștilor în 180 de țări de pe glob.

Statele Unite ale Americii au reușit performanța tristă să cadă nu mai puțin de 13 poziții, ajungând pe poziția 46, imediat sub cea ocupată de țara noastră. Extremele acestui top al libertății presei sunt ocupate de Finlanda, prima de patru ani consecutivi și în eșalonul inferior de țări precum Coreea de Nord și Turkmenistan, considerate de organizația menționată ”iadul pe pământ” pentru jurnaliști.

Să nu uităm, în acest context, adevăratele probleme ale presei, cum ar fi faptul că presa din România a fost menționată oficial în 2010 ca ameninţare la adresa siguranţei naţionale, fiind introdusă în Strategia Naţională de Apărare a CSAT de către președintele Traian Băsescu. Acea perioadă tulbure pentru mass media autohtonă s-a caracterizat printr-un veritabil război pornit de Traian Băsescu împotriva presei și a patronatului din presa românească. Episodul a fost perceput ca un atentat la libertatea de exprimare și a rămas menționat ca ”moguliada președintelui”, dar a fost uitat ulterior când presa românească a fost nevoită să se confrunte cu un val de falimente survenite pe fondul crizei economice mondiale.

Puținele publicații care au supraviețuit, cu redacțiile decimate și secțiile de investigații desființate, nu au mai avut suflul necesar pentru a arăta că, pe fondul conflictului cu șeful statului, premierul Emil Boc nu a schițat nici cel mai rudimentar plan de salvare a ”câinelui de pază al democrației”. Din punct de vedere economic, presa care a intrat neasistată de guvern în recesiune, a antrenat și industriile conexe: tipografii, reclamă și publicitate, distribuție.

Că, din punctul de vedere al libertății presei, România nu ocupă un loc mai jos în topul amintit este doar o consecință directă a faptului că recesiunea a intervenit și a rezolvat în favoarea lui Traian Băsescu conflictul acut, prin care presa, a patra putere în stat, ajunsese să fie considerată în CSAT o amenințare teroristă.