Logica și beneficiile sprijinirii lui Tăriceanu la Senat

Sprijinirea candidaturii fostului premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu pentru șefia Senatului, a fost cu certitudine o propunere din partea premierului Victor Ponta care a luat pe mulți prin surprindere. Măsura a demonstrat nu numai disciplina PSD-UNPR-PC și UDMR, care l-au propulsat pe liberalul disident în cea de-a doua poziție din stat cu 93 de voturi pentru, adică mai mult decât dublu față de cât a obținut contracandidatul PNL, Marius Obreja cu doar 45 de voturi pentru. Măsura este de natură să aducă un beneficiu de imagine multiplu formațiunilor din arcul guvernamental, care impun nu numai un independent în poziția eliberată de Crin Antonescu ci și un garant al continuării politicilor pe care s-a constituit USL în 2011. Este un angajament și un mesaj implicit de seriozitate pe care formațiunile conduse de Victor Ponta îl adresează electoratului.

Președintele Senatului nu este numai un independent, dar reprezintă chiar personajul care le poate garanta oamenilor îngrijorați de plecarea PNL de la Guvernare că proiectul politic al USL, așa cum a fost creionat în 2011, nu va fi abandonat. O poziție principială suplimentară a fost exprimată de premier, care a subliniat nevoia unui echilibru de forțe: "...la conducerea Senatului, pentru că la Camera Deputaților este un social-democrat, eu cred... că ar trebui să fie cineva care reflecta o gândire de centru-dreapta". Acesta este motivul clar pentru care nu există un candidat al PSD la șefia Senatului, deși social-democrații și-ar fi putut adjudeca cu ușurință această funcție, dacă ne raportăm strict la numărul de voturi. Mutarea premierului în sensul acestui echilibru de forțe este extrem de inspirată și este generatoare de încredere în clasa politică, atât pe plan intern cât și pe plan extern.

În plus, promovarea explicită a fostului premier Tăriceanu s-a constituit și într-un mesaj extrem de clar la adresa taberei lui Traian Băsescu. Fostul premier are o lungă istorie de rezistență fățișă atât la tendințele președintelui de a-și subordona guvernul cât și la cele de manipulare a PNL. Că șef al Senatului a ajuns un personaj extrem de incomod pentru Traian Băsescu, a fost un mesaj perceput ca atare, dovadă și titlurile care anunțau știrea și în care Tăriceanu este numit ”alternativa lui Ponta la Antonescu şi Băsescu”.

Reacțiile opoziției la numirea sa reprezintă de asemenea un barometru al evoluției politice din următoarea perioadă. La discursul lui Tăriceanu, prin care acesta se angaja principial să fie un președinte ”corect, echilibrat şi echidistant”, PDL a ripostat prin vocea liderului grupului PDL din Senat, Dumitru Oprea: ”Astăzi aţi fost propus de un grup ilegitim!”

Fostul său șef, pe linie de partid, Crin Antonescu a fost la fel de frustrat de noua poziție prin care Tăriceanu i-a luat locul: ”Domnul Tăriceanu este o amintire ruşinoasă a PNL”.

Declarația de răspuns la acuzele liderului PNL că prin propulsarea demisionarului Tăriceanu se încearcă de fapt ruperea PNL din interior a venit prompt din partea liderului PSD, Victor Ponta, care a declarat în legătură cu acastă acuză: "Se încearcă refacerea USL. Nu se încearcă ruperea a nimic".