Moţiunea Antonescu-Băsescu/Udrea este, de fapt, una împotriva USL şi a votului dat de oameni în 2012

Intitulată "Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii", moţiunea se concentrează pe acţiunile premierului Victor Ponta, acuzându-l de corupţie, ipocrizie, atitudini împotriva justiţiei şi de folosirea resurselor bugetare în scop electoral. Birourile Permanente ale Parlamentului urmează să decidă luni calendarul privind dezbaterea moţiunii.

Doar că moţiunea de cenzură în care Crin Antonescu şi-a pus speranţele nu numai că nu va avea efectele scontate, dar are toate şansele să capete un efect de bumerang şi să se întoarcă împotriva semnatarilor ei.

Există cel puţin trei argumente în acest sens. Primul dintre ele ţine de totala lipsă de consecvenţă a conducerii PNL. Fiindcă trebuie spus foarte clar: o moţiune împotriva Executivului reprezintă de fapt un demers împotriva USL, a programului de guvernare (girat de PNL) şi, implicit, împotriva votului românilor din decembrie 2012. După ce Crin Antonescu a extras PNL de la guvernare şi a decretat de la sine putere disoluţia USL, a continua demersurile distructive la adresa unei guvernări care de bine de rău a asigurat stabilitatea ţării şi tranziţia prin perioada dificilă a recesiunii economice nu este deloc o strategie care să genereze simpatia electoratului. Ba chiar dimpotrivă. Ofensiva furibundă a liderului PNL va fiu aspru sancţionată de către cetăţeni care sunt deja sătui de politica “beţelor în roate” învăţată de Crin Antonescu de la mai nou său camard, Traian Băsescu.

Ajungem astfel la cel de-al doilea argument pentru care moţiunea de cenzură nu poate decât să dea chix – colaborarea lui Crin Antonescu cu tandemul Băsescu-Udrea. Găsit în ipostaza ingrată ca partidul pe care îl conduce să nu mai poată iniţia pe cont propriu o moţiune de cenzură întrucât tot mai mulţi liberali au părăsit partidul, Crin Antonescu s-a reorientat rapid. Şi nu a avut nicio apăsare în a se aşeza la masa dialogului cu cel pe care până nu demult îl considera cel mai mare adversar al său – Traian Băsescu. Aşa se face că liderul PNL, ajutat de Traian Băsescu prin Elena Udrea şi PMP, a reuşit să coaguleze un număr suficient de semnături care să-i permită depunerea moţiunii. Pactizarea cu vechiul duşman nu poate să aducă nimic bun nici PNL-ului, nici lui Crin Antonescu, iar votul de la europarlamentare va fi un prim semnal în acest sens.

Nu în ultimul rând, există şi un argument aritmetic care demonstrează futilitatea demersului PNL, girat şi de către ceilalţi parlamentari ai opoziţiei. Oricum ar da-o şi indiferent pe care parte ar întoarce moţiunea de cenzură, ea nu are nicio şansă să treacă. Majoritatea coagulată în jurul PSD, formată din PC, UNPR şi UDMR va respinge oricum la vot moţiunea, ceea ce înseamnă că liberalii şi ceilalţi semnatari fac mult zgomot pentru nimic. De altfel, nu este exclus ca singura miză reală a lui Crin Antonescu să fi fost exclusiv aceea de a mai obţine ceva expunere media, în condiţiile în care postura de partid de opoziţie este mult mai dificil de gestionat decât anticipa liderul liberal. Dacă aşa este, atunci momentul nu poate fi decât unul cu atât mai trist pentru PNL care de la ipostaza unui partid de guvernare a ajuns să speculeze mize dintre cele mai mărunte.