Pentru PNL statul de drept a devenit prioritate după ce şi-a dat seama că nu îl poate învinge

Sub mandatul lui Crin Antonescu, PNL nu a făcut un secret din războiul împotriva instituţiilor asociate de opinia publică regimului Băsescu. Radicalismul poziţiilor lui Crin Antonescu a fost adesea temperat în cursul anului 2014 tocmai de Victor Ponta. Nu o dată, liderul liberal a tunat şi fulgerat împotriva ANI, a DNA, a Curţii Constituţionale sau a Consiliului Superior al Magistratori. Declaraţii precum „Institutiile tributare regimului Basescu, în cazul carora majoritatea parlamentară trebuie să elimine rămăşiţele funcţionării partizane, sunt Curtea Constituţionala, DNA, ANI, CSM", sau „DNA protejează oamenii apropiați lui Traian Băsescu. Eu nu am solicitat DNA-ului să nu mai cerceteze liberali, ci să cerceteze pe toți cei care sunt de cercetat” au culminat cu o cerere publică adresată de Crin Antonescu PSD, premierului Victor Ponta şi ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc de solidarizare şi adoptare a unei poziţii comune faţă de Agenţia Naţională de Integritate şi Departamentul Naţional Anticorupţie, instituţii pe care le acuza de faptul că vânează liberali şi îi lasă în pace pe apropiaţii lui Băsescu.

Cu toate acestea, după asemenea războaie stelare împtriva instituţiilor regimului băsescian, în ultimele luni, Crin Antonescu s-a cuminţit subit. Atitudinea sa faţă de instituţiile regimului Băsescu s-a nuanţat atât de mult încât astăzi, tocmai când Adrian Năstase a fost condamnat, domnul Antonescu a descoperit cu multă elocvenţă civică virtuţile statului de drept. Curios este faptul că această descoperire s-a produs pe fondul unei încălziri accentuate a relaţiei dintre Antonescu şi Băsescu, totul culminând cu sprijinul liberalilor acordat şefului statului pe tema Comisiei pentru terenul de 1 milion de euro de la Nana şi răsplata lui Traian Băsescu venită sub forma unei mesaj apoteotic: „dreapta l-ar sustine pe Antonescu în turul 2” la alegerile prezidenţiale.

Distanţa dintre principii, retorica electorală şi interesele politice este foarte mare şi de-a dreptul astronomică în cazul lui Crin Antonescu. Răzgândirea sa în ceea ce priveşte instituţiile regimului Băsescu nu este o simplă figură de stil. Liderul liberal a trecut de la o atitudine radicală la pactizarea cu Băsescu mult prea repede şi, prin urmare, generând un comportament complet lipsit de credibilitate.

Explicaţiile principale ale acetei răsturnări sunt două. Pe de o parte este vorba de un interes electoral pragmatic. În pregătirea rupturii USL, Crin Antonescu vizează bruma de electorat de dreapta care mai vibrează la mesajele lui Băsescu sperând că îl va vota la alegerile prezidenţiale. Pe de altă parte, Antonescu a înţeles că războiul său cu anumite instituţii ale statului nu are sorţi de izbândă. Astfel că statul de drept a devenit prioritate pentru PNL doar în momentul în care a constatat că nu îl poate învinge.

Marea problemă a lui Crin Antonescu este că mişcările politice bruşte, schimbările de atitudine de la o zi la alta, lipsa de predictibilitate şi de seriozitate în raport cu partenerii îi afectează profund credibilitatea în PNL, în USL, la nivelul instituţiilor statului şi mai ales la nivelul electoratului. Este reţeta sigură a unui eşec răsunător al cărui eşafodaj a fost construit cu migală de însuşi Crin Antonescu.