Perseverența ANI în cazul Mircea Diaconu miroase urât

Hotărârea lui Horia Georgescu, șeful ANI, de a cere de la instanța supremă reinterpretarea legii Autorității Naționale de Integritate în cazul Mircea Diaconu tradează o atitudine ce miroase a vendetă politică. Iar amentințările la adresa lui Mircea Diaconu sunt din ce în ce mai evidente, în timp ce problemele cu averea lui Georgescu au fost de mult timp ascunse.

În condițiile în care Tribunalul București a conchis în motivarea deciziei favorabile lui Mircea Diaconu că este nevoie de o reinterpretare a legii în Parlament și nu la instanța supremă, așa cum vrea Horia Georgescu, se dovedește faptul că intenția președintelui ANI depășește orice limită și vine în contradicție cu hotărârea magistraților Curții de Apel București, care i-au dat voie să candideze la europarlamentare celebrului actor.

Deși recurge la amenințări cu invalidarea mandatului de europarlamentar al lui Mircea Diaconu și la informarea în mod eronat a populației prin lipsa de compatibilitate ce va duce la apelul către Înalta Curte pentru a interpreta din nou Legea 176/2010 în privința articolului 25 alin. (2), CCR demontează toate declarațiie rău-voitoare ale Președintelui ANI.

Astfel, în argumentele aduse deciziei de admitere a contestației lui Mircea Diaconu, judecătorii au apreciat că Legea ANI nr. 176/2010, conform căruia „dacă persoana a ocupat o funcție elegibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”, este „lispistă de claritate” și e nevoie de o analiza a acesteia.

Drept urmare, în opinia Tribunalului București, Mircea Diaconu nu mai poate ocupa funcția de senator, care, ca funcție elegibilă, nu este identică cu cea de europarlamentar. Așadar această problemă, care a trecut deja de rigorile Curții Constituționale a României cu privire la Decizia 460/2013, prevede o coordonanță între litera și voința reală a legiuitorului, ce apaține Parlamentului, și oferă drept de participare lui Mircea Diaconu la alegerile pentru Parlamentul European.

Așadar, Horia Georgescu, pentru faptul că a fost înfrânt în instanță, trece la amenințări - deoarece „agentul ANI Horică” știe că va avea protecție din partea „blondei lui Boc”. Cynthia Curt, președinta CNI, l-a mai ajutat pe Horia prin refuzul de a îi controla averea, deși mai multe anchete desfășurate pe numele acestuia aratău că averea sa nu se regăsește în câștigurile reale.

Controlul declarațiilor de avere ale președintelui și vicepreședintelui ANI revine CNI, al cărui președinte este Cynthia Curt, un personaj ce a atins perioada de glorie în timpul guvernării Boc. Aceasta ajunge în 2010 președinte al Consiliului ca urmare a desemnării din partea grupului PDL din Senat și a rămas în funcție până astăzi, deși se află în stare de incompatibilitate între statutul de diplomat și de președinte al CNI.

Iar comisia desemnată pentru verificarea averii lui Horia Georgescu există doar pe hârtie, pentru că până acum nu a fost întreprinsă nicio investigație. Bineînteles, nici Președintele ANI nu dorește să clarifice lucrurile, pentru că a refuzat de mai multe ori să ofere explicații cu privire la imobilele, mașinile scumpe și firmele particulare la care este acționar.

În plus, acuzele care îi sunt aduse șefului ANI sunt întărite de fratele său, Sorin Georgescu, sau unchiul său, Raul Georgescu, care au declarat că Horia Georgescu a ajuns să fie angajat în funcția pe care o conduce ca urmare a mitei de 17 – 18. 000 de euro, pentru că cei care l-au verificat i-au dat aviz negativ.