Ponta face curățenie după tragedia de la Cluj. Liberalii nu îşi asumă răspunderea

Tragedia aviatică de la Cluj a provocat pe bună dreptate o emoție puternică în rândul opiniei publice. De la momentul accidentului în care a fost implicat avionul pilotat de Adrian Iovan și până în prezent, mass-media a dezbătut pe larg mai întâi motivele care au condus la prăbușirea aparatului de zbor și apoi cauzele pentru care salvarea răniților a decurs cu dificultate.

Trebuie spus că, într-adevăr, condițiile meteorologice au fost defavorabile, iar ele au îngreunat în mod evident operațiunea de salvare, desfășurată în toiul nopții, pe ceață și în frig. Dar, în secolul al XXI-lea, există aparatura și softuri suficient de precise ca, inclusiv în asemenea situații, răniții să poată fi găsiți rapid.

Mai mult, dată fiind intervenția promptă a localnicilor, epava avionului a fost destul de repede găsită. Cu toate acestea, cei care puteau să acorde primul ajutor răniților și să îi scoată dintre fiare au ajuns la locul accidentului cu mare întârziere, după ce fuseseră trimiși de două ori către locații greșite.

În aceste condiții, doi dintre răniți au decedat, iar raportul medicilor legiști este cât se poate de clar în privința cauzelor care au condus la acest deznodământ tragic. Atât Aurelia Ion, cât și Adrian Iovan au decedat din pricina hipotermiei. Desigur, ambii fuseseră răniți, iar pilotul avea chiar și hemoragie internă, dar rănile provocate de accident ar fi putut fi poate tratate dacă frigul pe care l-au îndurat până la venirea salvatorilor nu le-ar fi agravat peste măsură problemele de sănătate.

În aceste condiții, mass-media și opinia publică s-a întrebat pe bună dreptate cine este de vină pentru întârzierea cu care aceștia au ajuns la locul accidentului. Totodată, la nivelul cabinetului a fost declanșată cu promptitudine o anchetă oficială, pentru stabilirea răspunderii instituțiilor care au fost implicate în operațiunile de salvare.

Răspunsul a venit rapid. Ancheta, coordonată de către vicepremierul Oprea, a reușit în timp record să tragă o serie de concluzii preliminare, prin prisma cărora reiese clar că la Ministerul de Interne, ROMATSA și STS lucrurile nu s-au desfășurat în parametrii corespunzători.

În aceste condiții, toți cei trei șefi ai instituțiilor vizate ar fi trebuit să își prezinte demisiile, cel puțin ca un gest de onoare. Întrebat însă înaintea ședinței de guvern dacă are de gând să facă un asemenea gest, Radu Stroe, ministrul de Interne, a răspuns că nu are de gând să facă așa ceva, după ce, anterior, declarase, nici mai mult nici mai puțin decât că îi pare rău că tragedia aviatică de la Cluj a avut loc în mandatul său.

"Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia", a spus Radu Stroe, cu un tupeu și un cinism incredibile. Ba mai mult, în loc să își asume responsabilitatea pentru cele întâmplate, ministrul de Interne a încercat să arunce întreaga culpă în brațele STS, precizând că problemele au fost de ”localizare”.

Și totuși, concluziile raportului intermediar ale anchetei guvernamentale spun clar că lururile au mers prost inclusiv în curtea Ministerului pe care Radu Stroe îl conduce. Mai mult, într-un gest de onoare de care se pare că ministrul liberal nu este capabil, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, colonelul Ion Burlui, și-a înaintat demisia.

Radu Stroe a acceptat însă această demisie fără să clipească, la fel cum a acceptat ca secretarul de stat Constantin Chiper să fie eliberat din funcție. Cât despre propria oanoare, se pare că aceata nu există, ministrul de Interne ținându-se în continuare cu dinții de propriul scaun, deși în jurul său curge cu demisii.

În ecuație trebuie luat însă în considerare și aspectul politic. Pentru că Radu Stroe nu este vreun tehnocrat, ci un membru cu ştate vechi al Partidului Național Liberal unde îndeplinește chiar funcția de vicepreședinte executiv.  

Or, în aceste condiții, dacă Radu Stroe nu a avut tăria de caracter să facă ceea ce era firesc să facă și să își asume responsabilitatea pentru modul inacceptabil în care au decurs operațiunile de salvare din judeţul Cluj, era firesc ca șeful său de partid să intervină și să îl forțeze să demisioneze.

De altminteri, în preambulul conferinței de presă în care premierul Victor Ponta a anunțat măsurile care vor fi luate de către guvern în baza concluziilor anchetei privind reacția instituțiilor implicate în operațiunile de salvare, a existat o discuție între șeful liberal și premier, chiar la Palatul Victoria.

Numai că, în această discuție, Crin Antonescu pare să fi luptat mai degrabă să îi salveze funcția lui Radu Stroe decât să își determine propriul ministru de Interne să demisioneze, așa cum, pe bună dreptate, opinia publică a cerut la unison. Iar ca urmare a modului în care au acționat Radu Stroe și Crin Antonescu, liberalii sunt cei care au cel mai mult de pierdut de pe urma scandalului declanșat în jurul accidentului aviatic de la Cluj.

De principiu, forțându-l pe Radu Stroe să își prezinte demisia, Crin Antonescu ar fi putut să dea un semnal de seriozitate și de maturitate. Acceptând însă ca ministrul de Interne să își păstreze scaunul, șeful PNL a dovedit încă o dată că nu are tăria de caracter care este specifică oamenilor politici cu adevărat mari și că nu știe să își asume acele decizii cu adevărat importante, care au o influență majoră asupra încrederii românilor în instituțiile statului.