Ponta nu este obligat de Constituție să depună mandatul

După ce la începutul săptămânii trecute, președintele Traian Băsescu lansa apeluri la păstrarea stabilității politice, duminică, șeful statului a făcut o întoarcere la 180 de grade, amenințând că ar putea să conteste la Curtea Constituțională instalarea noului cabient condus de Victor Ponta. Altfel spus, Traian Băsescu, aflat într-o asiduuă campanie electorală, își dă din nou arama pe față, demonstrând că este gata să ducă România într-o criză politică și instituțională profundă, doar de dragul de a-și reafirma propria forță.

Lăsând însă la o parte resorturile meschine care îi determină pe președinte să vorbească despre o posibilă sesizare a CCR, merită remarcat faptul că argumentația lui Traian Băsescu este pur și simplu aberantă din punct de vedere juridic. Mai exact, nu există nicio prevedere constituțională din care să reiasă că Traian Băsescu ar trebui în vreun fel consultat în cazul schimbării structurii și a compoziției politice a guvernului, și nici vreun articol în baza căruia să fie nevoie de depunerea mandatului de către premier, în situația în care se intervine asupra programului de guvernare asumat de către cabinet.

Chiar dacă actuala Lege Fundamentală are numeroase lacune și articole interpretabile, unul dintre procesele instituționale reglementate în amănunt este acela al remanierii guvernamentale. Astfel, la articolul 85, aliniatul 3, Constituția spune clar că în situația în care structura și compoziția cabinetului este modificată, președintele României intervine pentru a efectua numirile în discuție, doar în urma votului Parlamentului. ”Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) – respectiv numirea unor membrii ai guvernului - numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”, precizează Constituția.

Așadar, conform actualului text constituțional, șeful statului nu are dreptul să se amestece propriu-zis în procedura remanierii guvernamentale, fie ea și mai vastă. Parlamentul este cel care decide, prin vot, dacă validează sau nu noua structură și compoziție politică, iar președintele este obligat să îi instaleze în funcții pe noii miniștri.

Mai mult, există chiar și un precedent care susține faptul că Traian Băsescu nu are niciun cuvânt de spus în situația în care cabinetul Ponta III va primi votul din partea Parlamentului. Este vorba despre situația apărută în 2007 când, urmare a retragerii miniștrilor PDL din cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu, premierul în funcție nu doar că nu și-a depus mandatul, dar chiar a reușit să guverneze încă doi ani, până la data desfășurarii alegerilor parlamentare.

La fel de clară este Constituția și în ceea ce privește eventuala modificare a programului de guvernare. Este adevărat că, la articolul 102, aliniatul 1, invocat de către președintele Băsescu pentru a-și argumenta poziția în ceea ce privește contestarea la Curtea Constituțională a noului cabinet, Legea Fundamentală precizează că ”Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”.

La fel ca de atâtea ori însă în ceea ce privește interpretarea textelor juridice, nici în cazul de față articolul în discuție nu poate fi judecat de sine stătător, ci doar împreună cu textele aferente. Or, aceeași Lege Fundamentală, de această dată la articolul 110, expune situațiile care pot duce la încetarea mandatului Guvernului, identificând o situație ordinară – aceea a încetării mandatului la termenul validarii alegerilor parlamentare generale - și una excepțională.

În ceea ce privește aceast ultim caz, Constituția face referire la două situații: una legată de adoptarea unei moțiuni de cenzură, iar cealaltă de situațiile în care premierul fie și-a depus demisia, fie și-a pierdut drepturile electorale, se află în incompatibilitate, a decedat sau se găsește în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile pentru mai mult de 45 de zile. ”Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”, precizează Legea Fundamentală.

Așadar, din reunirea celor două articole, rezultă clar că mandatul Guvernului nu poate înceta în situația în care se operează o modificare a programului de guvernare, iar argumentul invocat de către președinte pentru a justifica o contestare la Curtea Constituțională nu stă în picioare. Mai mult, o asemenea interpretare ar fi de-a dreptul aberantă în condițiile în care, spre exemplu, modificarea programului de guvernare poate fi necesară ca urmare a schimbării unor condiții de natură externă, independente de voința politică a celor care și l-au asumat.

În plus, trebuie adăugat că niciuna dintre părțile implicate în negocierile pentru consolidarea actualei majorități nu a luat în calcul modificarea programului de guvernare al cabinetului. Atât premierul Ponta, cât și UDMR au afirmat că viitorul cabinet va continua programul de guvernare deja asumat în fața Parlamentului, astfel încât președintele Băsescu nu ar avea absolut niciun motiv real sau născocit pentru a sesiza Curtea Constituțională cu privire la investirea guvernului Ponta.

Lipsa de motive nu l-a oprit niciodată pe Traian Băsescu în dorința sa de a provoca în mod continuu conflicte artificiale. Așadar, chiar dacă nu este justificată, este foarte posibil ca președintele să încerce să forțeze o sesizare la Curtea Constituțională.