Ponta: Trebuie să avem o politică de relaţii economice mai activă decât în trecut

Reprezentanţi ai Guvernului, ai mediului de afaceri, ai sistemului bancar şi ai administraţiei publice centrale şi locale au discutat în cadrul dezbaterii, despre măsurile care se impun pentru ca economia să se menţină pe acelaşi trend şi în 2014, despre planurile guvernamentale de susţinere a exporturilor, despre agricultură, dar şi alte subiecte privind mediul de afaceri din România, conform unui comunicat al organizatorilor.

Premierul Victor Ponta semnalat că această ocazie că ambasadorii români nu vorbesc suficient despre companiile româneşti, în vreme ce alţi ambasadori din statele UE cu care se întâlneşte îşi promovează de fiecare dată proiecte economice ale companiilor din ţările lor. 

'Cred că nu se întâmplă să vină vreun ambasador al UE la mine să nu-mi spună de o problema economică, de un proiect economic al unei companii din ţara sa, de o datorie pe care o are statul român sau vreo companie. Ambasadorii noştri, însă, şi reprezentanţii noştri diplomatici sunt mult mai timizi şi nu vorbesc despre companiile româneşti decât foarte rar', a afirmat premierul.

Premierul a adăugat că România nu are nicio şansă să să se dezvolte dacă se bazează doar pe relaţia cu statele intracomunitare, de aceea se pune accent pe relaţia cu China şi alte ţări din Asia.

'Nu întâmplător punem toţi, nu doar eu, şi ceilalţi miniştri, atât de mult accent pe relaţiile cu China, pe relaţiile cu ţări din Asia, pe relaţiile cu ţări din afara UE, cred că dacă România se bazează în continuare doar pe relaţiile economice intracomunitare nu avem nicio şansă să ne dezvoltăm. Există piaţa UE, este o piaţă care s-a contractat în foarte multe domenii, este o piaţă (...) destul de restrictivă. Nu ştiu câte companii româneşti pot cu adevărat la modul realist să câştige o licitaţie în Germania sau în Franţa, sau în Italia. Companiile germane, franceze, italiene câştigă toate licitaţiile din România pentru marile proiecte. Invers nu se întâmplă niciodată!', a precizat prim ministrul

În opinia şefului Executivului, una dintre problemele care afectează competitivitatea industriei este nivelul ridicat al preţurilor la energie. 

'În ultimii cinci ani, în America preţul energiei a scăzut cu 50%, în Europa a crescut cu 200%. Acum avem o nouă problema: Ucraina. De aceea prioritatea numărul unu este scăderea preţului la energie', a spus premierul, adăugând că l-a 'torturat' pe ministrul Economiei, Constantin Niţă, astfel încât să vină cu o hotărâre de Guvern pentru scutirea marilor consumatori industriali de 85% din certificatele verzi. 

În acest context, Constantin Niţă a anunţat că Hotărârea de Guvern privind exceptarea marilor consumatori de energie de la plata unei părţi a certificatelor verzi va avea un impact pozitiv pentru industrie şi şi-a exprimat speranţa că, de la 1 august, când urmează să fie aplicat acest act normativ, preţul energiei nu va mai fi o povară pentru sectorul industrial.

'Sper ca energia electrică, de la 1 august, să nu mai fie un element destabilizator pentru industrie', a spus Niţă.

El a adăugat că actul normativ, aprobat săptămâna trecută de Guvern, se află în prezent în analiza Consiliului Concurenţei, apoi va pleca spre aprobare la Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte preţul gazelor, ministrul şi-a exprimat speranţa că vânzarea unor volume de gaze pe bursă va duce la stabilirea unui preţ de referinţă pe această piaţă.

'La gaze, jucătorii să joace pe bursă, pentru stabilirea unui preţ de referinţă. Dacă Petrom are un preţ, Romgaz nu poate să stea în spate, trebuie să obţină acelaşi preţ. Astfel că, împreună cu ANRE, s-a stabilit un preţ de referinţă, care a crescut cu cel puţin 25%, ceea ce din nou a creat greutăţi pentru consumatori. Din acest motiv este nevoie ca o parte din producţia de gaze să fie vândută pe bursă', a precizat ministrul Economiei.

Niţă a amintit că lucrează la o schemă de sprijin pentru marii consumatori de gaze împreună cu Ministerul Finanţelor. 

'Problema este ce vom face cu micii consumatori în perspectivă? Pentru că s-ar putea ca la un moment dat preţul reglementat să fie mai mare decât cel de pe bursă. Asta va mai dura însă câţiva ani. Acum lucrăm la stimularea consumului de energie electrică, atât pentru consumatorul casnic, cât şi pentru industrialii mici. Lucrăm şi aici la o schemă de sprijin, dar trebuie să vedem de unde luăm banii', a mai afirmat ministrul Economiei

La rândul său, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a explicat că România are nevoie de o strategie privind exporturile şi că reţeta de succes este exportul de produse procesate în raport cu produsele brute. 

' Cel mai exportat produs agricol a fost anul trecut grâul. Am exportat 7,3 milioane de tone în 2013, iar în acest an am exportat 4,7 milioane de tone', a punctat Daniel Constantin.

Datele prezentate arată că 37% din grâul vândut în afara ţării s-a dus în Egipt, iar 87% în afara zonei euro. Şi porumbul începe să aibă piaţă la export, în acest an fiind cea mai exportată cereală. Alte mărfuri agroalimentare care au înregistrat creşteri la export în 2014 faţă de anul trecut sunt: ţigările, rapiţa, floarea soarelui şi uleiul de floarea soarelui.

Prezent la eveniment, Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al Grupului Rompetrol, a afirmat că se aşteaptă ca în acest an să se finalizeze procedurile privind achiziţia de la statul român a participaţiei de 26% la Rompetrol Rafinare.

'Am discutat pe această temă săptămâna trecută cu ministrul Economiei, domnul Constantin Niţă, şi sperăm să definitivăm până la începutul lunii iulie un plan privind acţiunile în perioada următoare. Sperăm şi ne aşteptăm să terminăm procedurile în acest an', a spus Zhangulov.

Potrivit acestuia, Rompetrol deja a demarat proiectele pe care s-a angajat să le dezvolte conform memorandumului cu statul român.

'Deja am început să lucrăm la proiecte, facem studii de fezabilitate şi alte lucrări de pregătire', a adăugat oficialul companiei.

Întrebat dacă are cunoştinţă de alte companii care ar fi interesate să achiziţioneze pachetul de 26% deţinut de stat la Rompetrol Rafinare, Zhangulov a răspuns că o competiţie este binevenită, dar că oferta grupului Rompetrol va rămâne aceeaşi.

Memorandumul dintre Rompetrol şi statul român a fost aprobat în Guvern la finele lunii ianuarie 2014. Documentul prevede faptul că Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare. De asemenea, memorandumul prevede înfiinţarea unui fond de investiţii comun în valoare de un miliard de euro.

Rompetrol a identificat deja două proiecte majore, în valoare de aproximativ 350 milioane de dolari: realizarea unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia şi extinderea reţelei de benzinării pe piaţa locală, cu un impact pozitiv şi în comunităţile în care vor fi implementate - crearea directă a aproximativ 2.000 de locuri de muncă în diverse stadii ale proiectelor şi venituri generate de investiţii. 

Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi România, a abordat, la rândul său, problema legată de costurile ridicate cu energia.

'România are de ales între cele două scenarii pentru viitor: Nu numai unităţile ArcelorMittal, dar toţi marii consumatori de gaze naturale sunt în pericol de a se închide, cu efecte imediate şi drastice asupra balanţei de comerţ exterior a României. Pentru a se evita închiderea unei părţi mari a industriei energo-intensive, este prioritar să refacem competitivitatea globală a costurilor cu energia, pentru a putea concura pe pieţele internaţionale. Soluţiile există, sunt implementate legal în majoritatea ţărilor europene şi trebuie să acopere toate componentele de cost al energiei. Aceasta necesită un puternic suport politic, acum. Mâine va fi prea târziu', a spus Bruno Ribo.

Despre decizii imediate în sectorul energetic a vorbit şi profesorul Aureliu Leca, director executiv Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice. 

'Avem cel mai adesea discuţii sterile despre preţul la energie, dar nu şi despre consum unde sunt pierderi considerabile. Ineficienţa energetică trebuie să ne preocupe pe toţi. Există un proiect de lege prin care se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Eficienţă Energetică. Şi chiar dacă veţi spune: încă o agenţie, vă pot spune că beneficiile pe care le va aduce această agenţie vor fi cu mult peste costuri ', a explicat Leca.

Bogdan Padiu, CEO Teamnet, a subliniat că România are un potenţial uriaş de export în zona de IT, dar că, din păcate, foarte multe companii exportă resurse brute.

'Avem un potenţial uriaş de exporturi pentru zona de IT. Din păcate, foarte multe companii exportă resurse brute. Eu cred că inteligenţa procesată este viitorul. Pentru aceasta însă sunt necesare investiţii în zona de educaţie prin care tinerii cu potenţial în acest domeniu să fie transformaţi în specialişti foarte bine pregătiţi. Mai mult decât atât, este important să creştem educarea oamenilor care au terminat studii superioare. Cred că putem deveni o forţă. Teamnet investeşte anual în acest lucru. Deoarece credem că este important să ne ţinem specialiştii în România', a precizat Bogdan Padiu. 

Petre Tulin, director comercial Banca Comercială Feroviară, a anunţat că banca este interesată să sprijine companiile cu activitate la export, dar pentru realizarea planurilor pe care şi le-a propus are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi reducerea birocraţiei.

'Suntem foarte interesaţi să sprijinim companiile cu activitate la export, iar cifrele noastre arată acest lucru. Suntem singura bancă comercială din sistem cu o creştere de 50% pe activitatea de creditare. De asemenea, 20% dintre clienţii noştri au activitate la export. Iar ţinta este de creştere. Vrem să finanţăm companiile, 80% din volumul de afaceri din 2013 a fost pe zona corporate. Iar în 2014 ne propunem o creştere a finanţărilor cu 25-30%. Pentru a realiza toate aceste lucruri trebuie sa avem: stabilitate, predictibilitate, dar şi reducerea birocraţiei, toate însoţite de finanţarea corespunzătoare', a spus Petre Tulin.