Președintele AEP spune cum trebuie să fie votul prin corespondenţă
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, susține că pentru elaborarea proiectului de lege privind votul prin corespondență decidenții politici să stabilească o serie de principii pe baza cărora să se poată redacta acest act normativ.
Preşedintele AEP, Ana Maria Pătru, a arătat că, la solicitarea decidenților politici, AEP și-a asumat rolul de a contribui la elaborarea proiectului de lege privind votul prin corespondență, ale cărui prevederi să fie aplicabile la alegerile parlamentare din 2016.
Președintele AEP a subliniat că votul prin corespondență trebuie să fie secret, direct, gratuit, accesibil, fără proceduri birocratice descurajante pentru alegători, și trebuie să ofere, în același timp, suficiente măsuri de siguranță, pentru a nu putea fi fraudat.
Citeşte şi: LEGEA VOTULUI prin corespondenţă, dezbătută marţi de Comisia de Cod Electoral
"AEP este un organism de management electoral cu experiență, dar, potrivit Constituției, nu avem drept de inițiativă legislativă. Contribuim cu expertiza noastră în domeniu, cu informații tehnice despre modul cum se aplică acest tip de vot în alte țări, oferim soluții tehnice și legislative fundamentate, așa cum am mai făcut-o și la elaborarea altor legi electorale. Pentru ca actul normativ să fie elaborat și adoptat în timp util, este nevoie ca membrii Comisiei pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale să stabilească principii clare pe baza cărora să putem redacta propunerea legislativă', a ținut să precizeze președintele Autorității, conform unui comunicat de presă.
Ana Maria Pătru a adăugat că acesta a fost și mesajul pe care reprezentanții AEP l-au transmis, marți, la Palatul Parlamentului, membrilor Comisiei respective.
"Pentru elaborarea proiectului, decidenții politici trebuie să stabilească, mai întâi, o serie de principii: tipurile de procese electorale la care se poate vota prin corespondență, categoriile de alegători care pot vota în acest mod, termenul limită pentru înregistrarea alegătorilor români care doresc să voteze prin corespondență — periodic, înaintea fiecărui proces electoral, la începutul fiecărui an electoral sau o singură dată pentru toate procesele electorale viitoare", a declarat președintele AEP.
"Membrii comisiei parlamentare trebuie să decidă care va fi data limită pentru recepționarea voturilor exprimate prin corespondență de către birourile electorale competente, respectiv ziua alegerilor sau o dată anterioară zilei scrutinului, stabilită prin lege", a continuat Pătru.
Ea a mai spus că trebuie să se stabilească dacă alegătorii care s-au înregistrat ca votanți prin corespondență au dreptul să opteze pentru a vota la o secție de votare, în cazul în care se răzgândesc, precum și dacă alegătorii care și-au expediat voturile către biroul electoral competent au dreptul să opteze pentru a vota la o secție de votare, urmând ca votul exprimat prin corespondență să nu fie luat în considerare.
Potrivit comunicatului, anterior, reprezentanții AEP au avut o serie de discuții tehnice cu cei ai Ministerului Afacerilor Externe, Companiei Naționale Poșta Română, Companiei Naționale Imprimeria Națională și ai Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru a pune bazele proiectului de lege privind votul prin corespondență și a găsi cele mai bune soluții tehnice pentru implementarea acestui tip de vot alternativ.
Consultările au vizat aspectele de natură tehnică referitoare la documentele necesare în cadrul unei proceduri de vot prin corespondență, aplicarea unor elemente de siguranță pe acestea, precum și traseul corespondenței poștale dintre instituțiile statului și alegători și securizarea acestui circuit.