Preşedintele Băsescu şi guvernul său au chinuit IMM-urile
Trăgând linie, între finalul lui 2008, debutul real al crizei, şi 2010, când conducerea Băsescu-Boc a recunoscut în sfârşit situaţia în care economia românească era cu adevărat, starea IMM-urilor din România nu a fost deloc una confortabilă. Multe firme au dat faliment, iar cele care au rămas în piaţă au avut mari dificultăţi în a atrage investiţii şi a realiza profit. Asta s-a tradus în salarii mai mici pentru angajaţi.
Aflat miercuri dimineaţă la cea de a XXI-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, preşedintele Traian Băsescu a atacat din nou presupusele performanţe negative pe care, în opinia domniei sale, actualul Guvern le-ar înregistra. Aşa cum ne puteam aştepta de la o participare a şefului statului la o întâlnire a oamenilor de afaceri, liderul de la Cotroceni nu a ratat ocazia de a deplânge soarta mediului de afaceri, de această dată şi în contextul măsurilor fiscale pe care USL-ul le va lua de anul viitor.
În opinia preşedintelui, actualii guvernanţi încearcă, prin introducerea de noi taxe, să se asigure că sistemul bugetar va rămâne neatins de echilibrarea bugetară pe care actualul cabinet îcearcă să o realizeze. În schimb, măsurile fiscale luate de guvernul Ponta sunt de natură să creeze o nouă criză, iar cei mai afectaţi vor fi patronii de întreprinderi mici şi mijlocii. Despre aceştia din urmă, Traian Băsescu a ţinut să puncteze că “nu putem concepe o Românie care se relansează economic fără IMM-uri. În Romania ne-am obişnuit să privin către marii investitori, dacă vin sau nu vin. Ei trebuie, chipurile, să relanseze economia. Din punctul meu de vedere e greşit”.
Trecând peste această presupusă argumentaţie, poate cea mai departe de adevăr declaraţie făcută miercuri de preşedintele României este cea legată de modul în care, la tăierile din 2010, guvernul condus de Emil Boc a fost atent la mediul de afaceri din România. Despre ce s-a întâmplat atunci, preşedintele a spus că „îmi aduc aminte anul de criza profundă 2010 când au fost luate nişte măsuri extrem de dure. Ele au fost luate în aşa fel încat să nu se pună nimic suplimentar în spatele IMM-urilor.”
Cu alte cuvinte, Traian Băsescu vrea să ne facă să credem că în momentul în care au fost propuse tăierile de salarii şi pensii, aceste măsuri au fost alese tocmai pentru ca mediul de afaceri să nu fie afectat prin creşterea fiscalităţii. Atunci, Traian Băsescu compara sectorul public cu un om gras care stă în spatele unui om slab, reprezentând sectorul privat, şi împovându-l excesiv. Dincolo de toate aceste metafore şi declaraţii trebuie să avem însă în vedere o singură întrebare: Ce a însemnat, de fapt, guvernarea Băsescu – PDL pentru mediul de afaceri din România?
Cel mai simplu răspuns la întrebare poate fi dat dacă ne uităm la câte firme au intrat în faliment în perioada 2008-2010. În total a fost vorba despre aproximativ şaizeci şi cinci de mii de firme, adică o scădere de 12,4%, dar trebuie să avem în vedere că majoritatea falimentelor au avut loc în ultimele şase luni ale lui 2010, după introducerea măsurilor de austeritate. Dacă analizăm aceste cifre prin prisma principalelor sectoare de activitate după care se clasifică firmele –adică industrie, construcţii, comerţ şi servicii- observăm că această creştere a numărului falimentelor a avut loc peste tot şi a afectat cel mai tare IMM-urile.
Cu toate acestea, între 2008 şi 2010, cele mai dramatice scăderi din economia românească s-au înregistrat în ceea ce priveşte valoarea totală a investiţiilor şi a profitul brut înregistrate per total. Dacă în 2008 volumul investiţiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii a fost de de 84,7 miliarde lei, la finalul lui 2010 acesta abia atingea o valoare de 58,5 miliarde lei în 2010.
Dacă privim lucurile din punctul de vedere al profitul brut de economia românească în ansamblu, situaţia a fost şi mai dezastroasă. Acest indicator economic a înregistrat o scădere de 82,6%, sau, în termeni nominali, de la 32,2 miliarde lei în 2008, la 5,6 miliarde lei în 2010. Cele mai afectate în acest context au fost IMM-urile, deoarece aceste întreprinderi nu pot lua în situaţie de criză măsurile pe care le au la dispoziţie firmele mari. Pentru multe IMM-uri, contragerea economiei româneşti, inaugurată de deciziile conducerii Băsescu-Boc, a reprezentat un dezastru din care nici până în prezent nu şi-au revenit în mod complet.
Trăgând linie, între finalul lui 2008, debutul real al crizei, şi 2010, când conducerea Băsescu-Boc a recunoscut în sfârşit situaţia în care economia românească era cu adevărat, starea IMM-urilor din România nu a fost deloc una confortabilă. Multe firme au dat faliment, iar cele care au rămas în piaţă au avut mari dificultăţi în a atrage investiţii şi a realiza profit. Asta s-a tradus în salarii mai mici pentru angajaţi şi în scăderea producţiei industriale per ansamblu.
De asemenea, creşterea TVA de la 19 la 24%, a făcut viaţa tuturor românilor mai scumpă, în condiţiile în care câteva milioane de dintre ei s-au trezit peste noapte cu doar trei pătrimi din veniturile lunare. Dincolo de această majorare a TVA, ceea ce Traian Băsescu şi Emil Boc au reuşit să facă prin măsurile de austeritate pe care le-au luat în mai-iunie 2010 a fost să creeze un mediu toxic pentru întreaga economie românească, în general, şi pentru IMM-uri, în particular.
Scăderea salariilor bugetarilor, creşterea TVA-ului sau impunerea impozitului forfetar, care a scos de pe piață peste 200.000 de IMM-uri, au fost de natură să dea o lovitură gravă mediului de afaceri. În momentul în care, într-o economie, consumul scade brusc din cauza scăderii veniturilor, cei care produc bunuri şi servicii sunt obligaţi să scadă producţia şi să dea oameni afară. Măsurile de austeritate luate de Traian Băsescu şi de Emil Boc au reuşit astfel să lovească a doua oară firmele mici şi mijlocii care constituie baza oricărei economii sănătoare.
Timp de aproape doi ani, adică din 2010 şi până în 2012, Traian Băsescu, Emil Boc şi apropiaţii lor au trăit într-un gen de clopot de sticlă în care îşi spuneau că măsurile pe care le-au luat sunt bune şi că, la final, populaţia şi mediul de afaceri le vor mulţumi. În schimb, ei au pierdut puterea şi sprijinul popular. Cu toate acestea, preşedintele în exerciţiu continuă să se bată cu pumnul în piept că măsurile de austeritate au fost benefice pentru economia românească. În loc să facă acest lucru, ar fi poate mai bine să îşi amintească care au fost efectele reale ale măsurilor luate de domnia sa. Declaraţia lui Traian Băsescu de miercuri nu reprezintă decât o nouă dovadă a ipocriziei de care preşedintele României suferă de mulţi ani.