Prim trimestru economic spectaculos pentru România. România atinge nivelul PIB din 2008

După ce în anul 2013 România a înregistrat o creştere economică de 3,5%, trendul de majorare a PIB din primul trimestru al acestui an se menţine unul ridicat şi creează premisele obţinerii unei dezvoltări peste aşteptări pentru finalul acestui an.

În contextul în care bugetul de stat a fost alcătuit pornind de la o estimare a unei creşteri economice de 2,2% iar Comisia Europeană a avut o prognoză de 2,5% în 2014, datele economice înregistrate în primul trimestru al acestui an vin să dea peste cap toate aceste prognoze. Potrivit statisticii dat publicităţii de către Institutul Naţional de Statistică în primul trimestru al acestui an produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% atât pe seria brută cât şi pe cea ajustată comparativ cu perioada similară din 2013.

Prin prisma acestor date, România se situează în fruntea topului de creştere economică din Uniunea Europeană, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, Ungaria - 3,2% și Marea Britanie - 3,1%. Este, de asemenea, demn de remarcat că România bifează a doua oară consecutiv are cea mai mare creștere economică anuală din UE, după ce în ultimul trimestru al anului trecut ţara noastră a avut o creștere a PIB de 5,1%.

Creşterea economică din primul trimestru al acestui an a avut la bază, printre altele, majorarea producţiei industriale. Astfel, se continuă trendul început anul trecut când avansul economic înregistrat de ţara noastră a fost sprijinit de aprecierea cu 7% a producţiei industriale, a doua cea mai mare rată de creştere din Uniunea Europeană, după Portugalia (7,1%). Pentru primul trimestru al acestui an, datele INS arată că producţia industrială a crescut ca serie brută cu 10,1% şi cu 10,7% ca serie ajustată, fiind susţinută de industria prelucrătoare (care a crescut cu 11,7%) şi de furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (în creştere cu 1,3%). În ceea ce priveşte marile sectoare industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+15,2%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,6%), industria bunurilor de uz curent (+8,5%), industria bunurilor intermediare (+6,1%) şi industria energetică (+4%).

Dezvoltarea economică de anul trecut a avut la origine şi creşterea istorică a exporturilor care au atins un nivel de aproape 50 de miliarde de euro. Şi la acest capitol constatăm că tendinţa pozitivă se menţine. Astfel, în primul trimestru al anului în curs, exporturile au continuat să crească, atingând o valoare de 12,753 miliarde de euro. Această valoare reprezintă o majorare cu 12,9% comparativ cu primul trimestru din anul 2013. Cota de piaţă a exporturilor în Uniunea Europeană a atins 71,1% iar valoarea schimburilor de bunuri intracomunitare în trimestrul 1 din 2014 a atins 9 miliarde de euro.   

Un semnal îmbucărător pentru economia naţională pentru asigurarea sustenabilităţii devoltării îl constituie şi creşterea nivelului de investiţii. În primul trimestru al anului curent, investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 570 milioane euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 30,1% faţă de primele trei luni ale anului. 514 milioane de euro din suma totală ce consemnează investiţiile reprezintă participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ceea ce reprezintă un plus în economia românească care va genera un plus de profit pentru companii prin creşterea capacităţilor de producţie.

Îmbucurător pentru români este că avansul PIB înregistrat în anul 2013, precum şi în primul trimestru al acestui an a avut un impact considerabil şi asupra veniturilor. Astfel, în luna martie, salariul mediu pe economie a cunoscut o majorare cu 5,5%, comparativ cu luna similară a anului trecut, ajungând la 1.706 lei.

O creştere considerabilă a veniturilor s-a înregistrat în sectoarele economice precum producţia de ţigarete (+27,9% în martie 2014 faţă de martie 2013), rafinării-cocserii (+21,6%), turism (+11,7%), industria extractivă (+10,4%), agricultură (+9,9%) şi comerţ (+8,1%).

Datele comunicate de INS cu privire la inflaţia anuală în luna martie arată că aceasta se menţine la un nivel extrem de scăzut de numai 1,04%. Dacă luăm în calcul şi majorarea salariului mediu cu 5,5%, putem constata că puterea de cumpărare a românilor a crescut în medie cu 4,46%, semn că dezvoltarea economică începe să se regăsească şi în buzunarele cetăţenilor.

Creşterea puterii de cumpărare a angrenat, pentru prima dată de la izbucnirea crizei economice în 2009, o creştere a consumului în primul trimestru al acestui an cu 9,3% ca serie brută și 8,3% ca serie ajustată. Întreaga apreciere a consumului s-a datorat aprecierii vânzărilor la produsele alimentare şi nealimentare. Majorarea consumului constituie un semnal pozitiv pentru economie care îşi poate alimenta creşterea şi din alte surse decât export şi creşterea producţiei industriale.

Inflaţia din luna aprilie s-a menţinut la un nivel scăzut antrenând o serie de scăderi ale preţurilor la alimente, infirmând astfel o serie de voci alarmiste care anunţau o scumpire în lanţ ca urmare a introducerii accizei suplimentare la carburanţi. Analizând datele comunicate de către INS putem constata o reducere a preţurilor la alimente în medie cu 0,06%. Astfel, pentru o serie de produse de bază s-au consemnat ieftiniri considerabile la produse precum cartofii (-3%), zahărul (-1,7%) şi ouăle (-3%). Tot din statisticile INS reiese că preţurile mesei de Paşti au fost cu mult mai mic decât cele de Crăciun, românii bucurându-se astfel de nişte sărbători în care şi-au putut permite să cumpere mai mult. Totodată, tarifele în luna aprilie au suferit o scădere cu aproape 1% la energia electrică, în timp ce gazele s-au ieftinit cu 0,85%. Pe lângă, creşterea veniturilor, toate aceste scăderi ale preţurilor la tarife şi alimente indică îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor, după ani în care au fost supuşi unor măsuri de austeritate de către guvernările păstorite de Traian Băsescu.

În cele din urmă, tendinţa de consolidare a creşterii economice vine să confirme măsurile luate de cabinetul condus de premierul Victor Ponta care au urmărit scăderea fiscalităţii, atragerea de investiţii, crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea unor sectoare strategice. Rezultatele economice promiţătoare înregistrate în primul trimestru al acestui an ne oferă motive de optimism pentru întreg anul deoarece, potrivit ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, luând în calcul sezonalitatea, România ar putea avea o creştere economică de cel puţin 4% pentru întregul an 2014.