Protestele anti-Roșia Montană – la faza cântecului de lebădă

Bucureștenii au preferat să se odihnească, să-și vadă de problemele personale sau, pur și simplu, s-au săturat de maratonul unor proteste care nu duc nicăieri. După ce că protestele anti-Roșia Montană de duminică au avut parte de o mediatizare slabă pe televiziuni, numărul celor prezenți a dat naștere unor opinii divergente, în presă vehiculându-se participarea a 500 până la 1.000 de persoane. Chiar și în zonele partizane ale mass media, care nu s-au mărginit în aceste două luni doar să relateze, a început să se cristalizeze părerea că mișcarea se stinge treptat. Organizatorii au încercat toate trucurile obișnuite, destinate revitalizării protestului rămas în mod evident fără suflu. Lipsiți de suportul numeric, organizatorii au recurs la o escală neobișnuită, mutând centrul manifestației în fața Palatului Cotroceni, acolo unde dintre lozinci s-a distins celebrul îndemn "Ieși afară, javră ordinară", scandată pentru prima oară la adresa lui Traian Băsescu la manifestația polițiștilor din 2010. Marșul-maraton care a acoperit peste 12 km, a trecut și prin Regie, acolo unde, deși s-au făcut semne prietenoase de la unele geamuri, studenții au ales de această dată să nu se mai alăture protestului. La Unirii manifestația-maraton a avut un scurt moment de ezitare, fiind semnalat un incident în urma căruia doi jandarmi în civil l-au reținut un participant care aprinsese torțe.

Lipsa de energie și susținerea slabă a manifestației a mai determinat o expcepție de la regulă, atunci când, pentru prima dată, efectivele numeroase și bine dotate ale Jandarmeriei au împiedicat blocarea carosabilului și ocuparea rondului de la Universitate.

Este greu de estimat ce anume determină acum acest absenteism în rândurile celor care au îmbrățișat cauza protestului cu mult mai mult entuziasm în urmă cu zece duminici. Cum vremea a fost neobișnuit de frumoasă pentru această perioadă a anului, nu ne rămâne decât să presupunem că alunecarea într-o zonă de violență și manipulare a dat lovitura finală unei cauze în care de cele mai multe ori argumentul ecologist a fost doar pretextul care ascundea alte interese. Punctul critic, care i-a întors în case pe susținătorii de altădată, pare să fi fost atins cu ocazia agresării lui Daniel Barbu și a vandalizării mașinii ministeriale. Anchetarea liderilor protestelor pentru atacarea ministrului a fost un semnal de alarmă pentru aceia care nu au crezut până în ultima clipă că este posibilă alunecarea într-o zonă atât de periculoasă iar victimizarea intensă a celor care și-ar fi dorit blocarea anchetei penale în acest caz nu pare să fi funcționat în direcția relansării manifestațiilor.

Probabil că următoarele manifestații, în măsura în care acestea vor mai exista, vor suscita în continuare interesul opiniei publice curioase să o vadă pe ultima, iar din partea presei doar în măsura în care vor recurge la provocări și violență. Însă semnalul recent dat de poziția fermă a jandarmilor nu mai lasă loc de dubii - blocarea carosabilului și orice alte forme intruzive de protest nu vor mai fi admise de acum încolo.