Protestele ecologiste au făcut pana prostului

Duminica trecută, când în Piață s-a atins un minim istoric, neparticipând nici 300 de persoane, aceleași surse spuneau că au fost o mie.

Dar încă de acum o săptămână observatorii imparțiali declarau protestul în moarte clinică și se întrebau câți vor mai participa data viitoare. Această ocazie a survenit acum și, spre amuzamentul evident al unora, participarea a fost cea scontată: câteva zeci de persoane răzlețite, care încercau să toarne curaj în protest prin discursuri înflăcărate dar în registrul disperat.

Chiar și așa, sursele partizane menționează criptic participarea ”câtorva sute de persoane”. Ne întrebăm când anume protestul va atinge limita de jos a ridicolului și va face implozie spre amuzamentul public. Oare care vor fi estimările optimiste când în piață se vor mai aduna doar o parte a organizatorilor, să zicem sub 50 de oameni? Cei care azi înmulțesc protestatarii, precum peștii din pilda biblică și din câteva zeci fac câteva sute, probabil că se vor încăpățâna să zică că în Piața Universității a avut loc un protest spontan cu 100 de participanți ori de câte ori Remus Cernea va mai da câte o raită pe acolo, însoțit cel mult de un reporter al Realității.

Discuția despre participanții pieței alunecă în derizoriu. Așa cum organizatorii nu au știut ce să le spună oamenilor atunci când manifestația era la apogeu, așa și acum.

Degeaba se țin discursuri goale de conținut în fața singurilor participanți care se mai încăpățânează să nu vadă ceea ce este evident pentru toată lumea. Protestul a fost o formă fără fond, interesul conjunctural al cine știe cui și, pe măsură ce majoritatea oamenilor din piață au realizat acest lucru, protestul s-a resorbit ca și cum nu ar fi existat.

Azi mai sunt o mână de frustrați care fac reproșuri furibunde celor câțiva legionari care s-au găsit să se alipească și ei protestului anemic. Chiar și așa, adunând ecologiștii pe puncte cu legionarii reloaded, abia dacă se adună o mână de oameni și realizăm că manifestarea pro-monarhie de pildă, cu toată participarea oamenilor din Pungești, are parte de o mai mare vizibilitate. Protestul Roșiei Montane a rămas fără combustibil.

Numărul tot mai anemic al participanților este în măsură să provoace dificultăți principiale chiar și în presa favorabilă acestora. Cum să mai prezinți o astfel de însăilare jalnică fără să o decredibilizezi total?