Protestele anti-Roşia Montană, puse la colţ

Protestele împotriva proiectului de la Roşia Montană tind să capete noi forme de exprimare. Cei nemulţumiţi de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană au anunţat că vor înlocui marşul pe care l-au organizat timp de câteva săptămâni, în fiecare weekend, cu amenajarea mai multor colţuri tematice. Prin atelierele inedite din acest weekend, protestatarii îşi vor striga nemulţumirea în timp ce vor organiza mai multe zone tematice. Conform informaţiilor postate pe pagina de Facebook a evenimentului, vor fi amenjate alteliere de bannere, diferite „colţuri“ de informare, dar şi zone în care se vor pune la cale planurile de atac şi strategiile.

Dincolo de pretextele invocate de organizatori pentru a justifica renunţarea la marş, noile forme de exprimare sunt în mod evident o stratagemă prin care protestatarii încearcă să acopere scăderea constantă a numărului de manifestanţi. Fiindcă a organiza un marş cu câteva sute de protestatari ar transmite un semnal defavorabil, care ar sugera ideea demobilizării. Or, o astfel de imagine ar zădărnici definitiv toate eforturile grupurilor de interese care încearcă să se opună cu orice mijloace unui proiect care ar aduce României nenumărate avantaje, în termeni de exploatare a bogăţiilor naturale, crearea de noi locuri de muncă sau bani din redevenţe şi taxe care ar putea fi utilizaţi pentru proiectele de modernizare a României.

Cuplarea noilor forme de protest cu o manifestaţie pro-monarhie denotă, de fapt, criza organizatorilor în încercarea lor de a stimula apetitul bucureştenilor pentru proteste. „Ne adunăm ca să redăm naţiunii române dreptul de a-şi alege liber forma de guvernământ. Ne adunăm ca să anunţăm începutul sfârşitului republicii toxice, impusă de tancurile sovietice în 1947 şi condusă azi de politicieni corupţi“, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului. Pentru orice cetăţean raţional, este însă evident că între proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană şi lobby-ul pentru introducerea monarhiei nu poate exista niciun fel de corelaţie.

La fel ca în cazul oricărei alte mode, interesul pentru manifestații a început să scadă treptat. După ce elementul de noutate a dispărut, iar participarea la astfel de proteste în aer liber a devenit o activitate tot mai neplăcută ca urmare a scăderii temperaturilor, manifestanţii au început să renunţe in a onora cu prezenţa evenimentele inventate de organizatori împotriva RMGC.

Astfel, tot mai puțini bucureșteni au răspuns apelurilor la proteste. Disperate însă să țină în viața Piața și să își justifice existența în fața celor care le finanțează din umbră, ONG-urile au încercat să compenseze capacitatea tot mai scăzută de a mobiliza protestatari împotriva Roșiei Montane prin cuplarea manifestațiilor cu alte mişcări şi evenimente. Aşa a apărut în septembrie protestul bicicliştilor care au devenit partizani ai proiectului anti-Roşia Montană, aşa a fost impusă de către organizatori cuplarea manifestaţiilor creative cu mitingul pro-monarhie.

Toate acestea sunt semnale care atestă că Piaţa Universităţii îşi pierde suflul. Nu ar fi însă deloc surprinzător ca inclusiv colindele din preajma sărbătorilor de iarnă să fie deturnate în aceeaşi linie anti-RMGC, într-o nouă mostră de creativitate.