„Quod licet Iovi, non licet bovi”? Despre cum preşedintele ales nu poate fi un gambler în politica mare

"Cred că nu este bine pentru România să dea puterea unui singur partid, un partid care are membri cu probleme grave cu justiţia.” Citatul îi aparţine lui Klaus Iohannis, şi a fost rostit în a doua dezbatere televizată dintre candidaţi (miercuri, 12 noiembrie 2014, B1 TV).

Atunci, preşedintele ales a transmis acest apel românilor – o temă importantă pe tot parcursul campaniei electorale, regăsită în discursurile prezidenţiabilului Iohannis. Partidul la care se referea era PSD, formaţiune care şi în acest moment are o majoritate în Parlament, iar majoritatea respectivă susţine Guvernul României.

Citeşte şi: Ce înseamnă pentru PNL judecarea corectă a incompatibilității lui Iohannis?

Acelaşi Klaus Iohannis a anunţat ieri, într-un interviu acordat Reuters, că PNL ar putea avea majoritate în Parlament în 2015 şi ar putea schimba Guvernul. Mai simplu spus, în 2015 România – sau dacă nu chiar ea, România, măcar micile combinaţii politice de pe malurile ei dâmboviţene – ar putea da puterea unui (alt) singur partid.

Un partid care, la rândul său, are membri cu probleme grave în justiţie. Un partid care a dat şi preşedintele. Singura diferenţă este că acest scenariu este înaintat spre rumegare opiniei publice chiar de către preşedintele ales al României. Preşedinte care, în urmă cu exact două săptămâni, trăgea un semnal de alarmă cu privire la riscul unui astfel de scenariu.

Citeşte şi: Iohannis: Este posibil ca PNL să aibă în 2015 majoritatea în Parlament şi să schimbe Guvernu

„Quod licet Iovi, non licet bovi” („Ce este permis lui Jupiter, nu-i este permis boului”), pare să ne spună Klaus Iohannis. Problema este că România a avut în ultimii 10 ani un preşedinte care, printre multele citate care au făcut istorie, va rămâne în memoria noastră cu celebrul „numai boul e consecvent”. Ieşind din această logică, dl. Iohannis vine să refacă acest puzzle-ul social şi politic autohton, un tablou pur şi simplu ciuruit de seria bătăliilor date în ultimii 10 ani sub acest radical al (in)consecvenţei politice româneşti.

La o primă vedere, mesajul transmis de Klaus Iohannis pare să fie adresat celor care au transpirat în această campanie pentru alegerea sa. Adică membrilor noului PNL. La o analiză mai atentă, însă, declaraţia de ieri loveşte cel mai puternic în acel electorat (votanţi, dar mai ales susţinători din societatea civilă) care a ieşit pentru prima dată la vot în turul 2 şi a pus ştampila pe Klaus Iohannis. Oameni scârbiţi de politică, de intrigile şi scandalurile perpetue, care au vrut să transmită la rândul lor un apel, un semnal de alarmă, întregului spectru politic.

Preşedintele ales profită de luna de miere până la instalarea sa oficială la Cotroceni pentru a transmite mesaje politice, din perspectiva încă-liderului PNL. Rolul de gambler politic nu i se potriveşte deloc lui Klaus Iohannis. Pe de-o parte pentru că varianta „all in” (preşedinţie, majoritate parlamentară, Guvern) anunţată la Reuters ar însemna putere totală, dar şi responsabilitate totală pentru tabăra domniei sale.

Citeşte şi: Adio angajamente: Iohannis anunță că va continua scandalul politic de tip Băsescu

Pe de altă parte, pentru că în politica mare de la Bucureşti dl. Iohannis a aterizat, de cele mai multe ori, în momentele în care cărţile erau deja făcute de cartofori cu ştate mai vechi. A viza forţarea unei noi majorităţi şi, implicit, startul unui nou troc politic ar însemna că dl. Iohannis intră cu pantofii de proaspăt preşedinte direct în troaca politică dâmboviţeană.

Cum va reacţiona mulţimea „imaculaţilor 2.0” care au ieşit la urne în turul 2? Vor accepta ei un astfel de comportament din partea preşedintelui nou-ales? Se vor simţi ei reprezentaţi de o astfel de putere şi de asemenea practici? Răspunsul, la cald, este mai degrabă unul negativ. În lipsa unei reforme profunde în noul PNL, a veni în următoarele luni cu o garnitură de cadre din guvernările post-2004 poate echivala cu un efect de bumerang. Care va lovi în moalele electoral, încă nesedimentat, al preşedintelui Iohannis. Orice actor politic care a crescut odată cu Marele Val se poate trezi, la orice mişcare mai bruscă, sub apele care la un moment dat l-au ridicat şi l-au purtat spre Cotroceni.

Paul Aparaschivei, Consultant în comunicare politică