Recesiune? Americanii spun no way!

Ceea ce șeful statului și așa-zișii analiști care au sărit să îi confirme teoria au uitat însă să precizeze, este că întreaga teorie se bazează pe o interpretare pur tehnică a datelor statistice. Într-adevăr, conform interpretării standard de care Eurostat se folosește pentru a aprecia evoluția economiilor europene, o scădere a PIB-ului real față de nivelul anterior în două trimestre consecutive se consideră recesiune. Această interpretare se bazează pe definiția dată de fostul consilier al președinților americani Kennedy și Johnson, Arthur Okun, care a definit tehnic recesiunea ca fiind ,,două trimestre consecutive de contracție economică”.

Numai că, in cazul de față, ar fi de-a dreptul absurd să considerăm că România este efectiv în recesiune pe baza acestei definiții tehnice. De altminteri, nici chiar americanii nu iau această definiție ad litteram pentru aprecierea mersului economiei.

National Bureau of Economic Reasearch, care este instituția de peste Ocean responsabilă cu asemenea aprecieri, consideră că recesiunea reprezintă o contracție semnificativă în activitatea economică, resimțită în majoritatea sectoarelor economiei și care durează mai mult de câteva luni. Conform definiției date de experții din SUA, recesiunea are loc dacă se constată un declin nu doar la nivelul PIB-ului real, ci și a venitului real, în ocuparea forței de muncă, în producția industrială și în vânzările cu amănuntul.

Or, din perspectiva acestei definiții, România nu este în niciun caz în recesiune. Nu doar că țara noastră continuă să înregistreze o evoluție ascendentă a PIB, dar economia românească a cunoscut una dintre cele mai mari rate de creștere de la nivelul Uniunii Europene, de +2,6%.

Cel mai important este însă că, dincolo de evoluția PIB, România continuă să înregistreze o majorare semnificativă a producției industriale, dar și a comerțului cu amănuntul, cel mai important indicator al evoluției puterii de cumpărare a unei populații care, după anii crizei economice și măsurile extrem de dure de austeritate cărora a fost forțată să le facă față, începe să resimtă o creștere a nivelului de trai. De asemenea, România stă foarte bine și la capitolul creare de locuri de muncă, unde se înregistrează un plus de 150.000. Or, această evoluție ascendentă arată la modul concret că economia românească își continuă parcursul consolidat de dezvoltare, iar mediul de afaceri privește cu optimism către viitor.

Trăgând linie, concluzia este simplă. Lamentațiile apocaliptice ale președintelui și ale mașinii sale de propagandă vizavi de evoluția economiei românești nu reprezintă altceva decât o manipulare cinică și iresponsabilă, cu un pronunțat iz electoral.