REMEMBER. Cum explica Iohannis modalitatea prin care un primar îşi poate lua şase case

Este deja evident că pentru Klaus Iohannis averea materială este mult mai importantă decât orice altceva, aşa cum reiese destul de clar din ce a spus acum aproximativ o săptămână în legătură cu modul în care a dobândit cele şase case pe care le deţine:  "am vândut şi am cumpărat altele, şi iar le-am vândut, şi iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulţi saşi plecaseră din Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. În afară de asta...ce să vă spun. Noi nu avem copii, deci alţii au investit în copii, în educaţia copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente".

Citeşte şi: O intrebare pentru Klaus Iohannis

Şi, totuşi, declaraţia de lunea trecută a lui Iohannis nu este singulară, ea făcând parte dintr-o serie de afirmaţii publice prin care edilul sibian a tot încercat să îşi justifice averea. Totul a început cu un interviu acordat Televiziunii Române acum câţiva ani, în care Iohannis declara senin că: "mă descurc cu salariul, dar mă mai ajută şi părinţii, îmi trimit pachete de sărbători cu cafea şi ciocolată. Un primar, care este numai primar, nu se poate îmbogăţi legal".

Citeşte şi: KLAUS IOHANNIS.Până la etnie şi religie, marile probleme ale lui Iohannis sunt legate de nerespectarea legii

Apoi, prin luna iunie a acestui an, liderul PNL a recidivat, încercând să le explice moderatorilor emisiunii “După 20 de ani” cum a făcut el afaceri imobiliare. Fiind întrebat cum a ajuns proprietarul a şase case, unele dintre ele aflate în centrul Sibiului, Klaus Iohannis a răspuns că: "E, dacă vreţi, un model extrem de simplu. Din relativ puţini bani şi ce am avut totuşi, am pornit cu soţia de la un apartament de 4 camere pe care ni l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi bani adunaţi din meditaţii, din salarii, am făcut următoarea achiziţie, am închiriat-o, am adunat banii, am mai făcut una, am închiriat-o. Alte afaceri, nu ..." - a răspuns Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Iohannis – traducător nevinovat sau traficant de copii cu acte în regulă?

De fapt, coroborând toate aceste declaraţii, putem spune că am descoperit Sfântul Graal al îmbogăţirii în România, o manieră sigură de a ajunge posesorul unei averi imobiliare de loc de neglijat. Astfel, tot ce trebuie pentru a te lansa în afaceri imobiliare este să fii profesor şi să ai noroc de bani de nuntă suficient de mulţi încât să cumperi un aparatament de patru camere. Apoi începi să rulezi veniturile obţinute din meditaţii, să cumperi încet încet câte o casă două pe care mai apoi să le închiriezi. În final, după un număr de ani, te trezeşti că ai mai multe imobile şi, dacă ai cu adevărat noroc, că eşti şi primar. Desigur, toată această strategie nu dă roade decât dacă eşti fără copii, care îşi mănâncă capitalul investiţional, şi dacă mai primeşti din când în când de la rudele din străinătate pachete cu ciocolată şi cafea.

Citeşte şi: Riscă ACL să propună un candidat la preşedinţie care are probleme cu justiţia?

Dând însă la o parte gluma, averea lui Klaus Iohannis reprezintă un subiect pe care liderul PNL nu a reuşit să îl închidă, afirmaţiile făcute de-a lungul timpului de domnia sa nefâcând altceva decât să ridice şi mai multe semne de întrebare. Presupunând că este atât de cinstit pe cât pare, oare domnul Iohannis nu putea să ofere o explicaţie coerentă a modului în care a făcut avere în mod legal?

Citeşte şi: Elena Udrea dă din casă – Klaus Iohannis a fost la Vila Lac 3 să ceară binecuvântarea lui Băsescu

Nu de alta, dar chiar domnia sa aprecia în urmă cu ceva vreme că un primar care este doar primar nu se poate îmbogăţii legal. În schimb, încercârile stângace ale lui Klaus Iohannis de a explica provenienţa averii sale nu fac decât să lase în gura electoratului un gust amar pe care nici măcar cea mai fină ciocolată nemţească nu îl poate şterge.