Rezultatele din Agricultură – în sfârşit nu mai vorbim doar de voinţa divină

Anul trecut economia României a înregistrat cel mai mare avânt din ultimii ani, majorarea PIB-ului cu 3,5% fiind de asemenea cea mai mare din Uniunea Europeană. Această performanţă, care a făcut din ţara noastră o piaţă în care investitorii străini au din ce în ce mai multă încredere, a fost alimentată în esenţă de două mari sectoare, adică industria, cu precădere cea constuctoare de maşini, şi agricultura.

Dacă în cazul industriei argumentul celor care au au tot încercat să minimalizeze cifrele publicate de INS a fost acela că România se bazează pe un număr mic de companii străine a căror plecare ar dăuna grav economiei, în cazul agriculturii s-a spus că succesul s-a datorat doar condiţiilor meteorologice. Desigur, aceste aserţiuni despre producţia agricolă sunt relativ uşor de făcut, dar ele nu au putut fi în realitate probate din moment ce nu erau puse în contextul datelor multianuale relevante.

Citeşte şi: Agricultorii români – jucători pe piaţa internaţională

Astfel, cifrele din agricultură de anul acesta sunt cu atât mai importante cu cât, aşa cum reiese din datele oficiale, producţia pare să o fi depăşit net pe cea de anul trecut. Datele provizorii centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi publicate recent arată că, în 2014, agricultorii români au recoltat o cantitate de peste 7,37 milioane de tone de grâu și de secară, de pe o suprafață de 2 milioane de hectare. Producția totală de grâu înregistrată în 2014 este mai mare comparativ cu cea de anul trecut, când s-au recoltat în total 7,34 milioane de tone, iar în termeni medii ea a crescut de la 3,55 de tone la hectar în 2013 la 3,65 de tone la hectar anul acesta.

Deşi grâul şi secara constituie cele mai importante culturi agricole de cereale, rezultate pozitive seminificative s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte orzul şi orzoica, unde producţia totală a crescut faţă de anul trecut de la 1,51 de milioane de tone la 1,74, ovăzul, de la 362.000 de tone la 379.000, şi mai ales rapiţa, în cazul căreia producţia anuală a crescut de la 647.000 de tone la 1,089 milioane de tone. De fapt, în cazul rapiţei evoluţia producţiei este cu atât mai importantă cu cât anul acesta avem cea mai producţie totală din 1970 şi până în prezent.

În plus, premisele pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, care nu au fost încă recoltate, sunt şi ele extrem de bune, estimându-se creşteri de 10-20% în ambele cazuri. Anul trecut, producția de floarea-soarelui a depășit pragul de două milioane de tone, înregistrându-se astfel cea mai bogată recoltă din ultimele trei decenii şi mai mult ca sigur acest record va fi depăşit şi acum, pentru al doilea an consecutiv.

Citeşte şi: România continuă să fie fruntașa agriculturii europene

Toate aceste cifre şi predicţii legate de creşterea agricolă nu fac decât să demonstreze că, departe de a fi un simplu accident, producţia agricolă de anul trecut a reprezent începutul unui trend pozitiv care se menţine şi anul acesta. Această evoluţie îmbucurătoare pentru un sector economic în care România are o lungă şi bogată tradiţie nu face decât să valideze politicile guvernului Ponta din domeniu, care prin reformarea sistemului de plăţi şi subvenţii şi prin dezvoltarea infrastructurii specifice a creat premisele necesare unei agriculturi moderne şi performante.

În urmă cu mai multe decenii România era supranumită datorită recordurilor înregistrate în domeniu “Grânarul Europei”, titlu la care acum poate aspira din nou în contextul în care producţia agricolă pare să bată din nou record după record. În final, acest fapt depinde atât de întreprinzătorii din domeniu cât şi de executiv, care trebuie să continue să sprijine acest sector ce se poate dovedi un pariu câştigat pentru România.