România - Grânarul Europei nu mai este doar legendă

Dacă în industrie lucrurile sunt complexe şi se mişcă cu supleţea unui elefant într-un magazin de porţelanuri, cu remarca că motorul gripat ani buni s-a pus în mişcare, agricultura în schimb celălalt motor turează excelent, deşi la mijloc este vorba de o zona puțin predictibilă.

Autorităţile au înţeles că trebuie să păşim în secolul 21 în acest domeniu care naşte polemici la cel mai înalt nivel, în G8, la Bruxelles și în toate marile cancelarii. Doar un mic exemplu - Uniunea Europeană a dublat bugetul alocat cercetării şi inovării în domeniul agricol, asta ca să nu pomenim de bugetul pentru întreaga ramură care reprezintă felia de tort cea mai grasă a exerciţiului financiar 2014 - 2020. De unde preocuparea atâtor minţi luminate pentru un sector marginalizat la noi până mai ieri. Evident la mijloc este vorba de un potenţial uriaş care nu numai că ne pune pe masă pâine noastră cea de toate zilele ci mai nou a intrat puternic în industria energetică (producţia de biocarburanţi) şi joacă un rol vital în păstrarea echilibrelor de mediu.

Începând cu 2013 România, cunoscută ca Grânarul Europei la începutul secolului trecut, bate record după record, răstoarnă balanţa comercială a produselor agroalimentare şi începe să respire din nou aerul tare al pieţelor internaţionale. Reţeta nu are vreun ingredient special, autorităţile au performant în absorbţia de fonduri europene, au plătit la timp subvenţiile pentru fermieri, au redus TVA la producătorii din industria de morărit şi panificaţie. În plus, reforma PAC pusă la punct de Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a sprijinit direct România care suferă din cauza parcelării excesive şi a numărului mare de ferme de subzistență.

Cifrele sunt uimitoare şi în acest an. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aferente primului trimestru, România a exportat produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare de aproape 1,17 miliarde de euro, în creştere cu 38,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar diferenţa dintre valoarea exporturilor şi a importurilor a înregistrat un excedent de 9,4 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 308,9 milioane euro în 2013.

Informaţia are greutate fiind vorba de T1 când producţia agricolă stagnează din cauza condiţiilor meteo, astfel o bună parte din exporturi s-a bazat și pe produse finite - ţigări, ulei de floarea soarelui, dulciuri sau carne şi subproduse din această industrie. În concluzie semne bune anul are, cu toate că ploile au dat puţin peste cap recolta la grâu, însă pentru culturile de toamnă sunt o mână cerească.