Roșia Montană nu trece de Parlament. Ce spun protestatarii?

Majoritatea surselor media au apreciat activitatea Comisiei speciale ca fiind una consistentă, reuşind să facă lumină în acest caz vechi de 14 ani. Cu toate acestea, cei care protestează nu sunt mulţumiţi de felul în care s-a finalizat acest proiect şi au anunţat că vor continua protestul până când cei care au iniţiat proiectul de lege vor fi demişi şi anchetaţi. Mai mult, au dat de înţeles că acţiunea lor de protest va viza şi gazele de şist.

Protestele împotriva Roşiei Montane au fost bune pentru că România a demonstrat că are societate civilă şi a dus la o dezbatere amplă, lucru întâlnit destul de rar la noi. Mai mult, votul negativ dat de Comisia specială din Parlament a confirmat importanţa străzii. Însă, toate aceste lucruri câştigate cu greu ar putea fi pierdute din cauza unei atitudini radicale a nucleului dur al protestatarilor. De fapt, radicalismul a fost simţit de multe persoane, care în ultima vreme au decis să nu mai participe la protestul de duminică, cu toate că a fost vreme bună. De 3 săptămâni încoace protestul de duminică a reuşit să strângă din ce în ce mai puţine persoane, duminica de 10 noiembrie numărând cea mai scăzută participare, până într-o mie de persoane.

Ceea ce nu au înţeles cei care încă vor să protesteze este că România are nevoie de dezvoltare, iar astfel de proiecte aduc dezvoltarea. De asemenea, nu au înţeles că orice proiect de exploatare a resurselor naturale provoacă daune pentru mediu. De exemplu, ţările nordice, recunoscute pentru grija faţă de mediu, au în dezvoltare proiecte aurifere la care se foloseşte cianură în extracţia aurului. În tot acest context, partea cea mai importantă îi revine statului care trebuie să aibă grijă ca proiectul să respecte legislaţia privind protecţia mediului. Iar România pare capabilă să facă acest lucru, să impună cele mai înalte standarde de mediu. Cei care protestează trebuie să realizeze că dacă-şi menţin radicalismul riscă să fie percepuţi negativ, iar pe viitor societatea civilă o să aibă de suferit la capitolul credibilitate.

Mai grav, riscă să fie percepuţi ca făcând jocurile unei persoane influente (Soros) sau a unei mari puteri din regiune (Rusia). Unele surse media au publicat articole din care reeşea că de fapt miza reală a acestor proteste ar fi gazele de şist, iar Roşia Montană a fost un mijloc pentru a crea masa radicală. Acum că protestatarii şi-au afişat intenţia de a continua manifestaţiile şi de a le extinde la gazele de şist, dă apă la moară celor care au susţinut că ar fi interese oculte în spate. Mai mult, un mesaj care ne duce cu gândul la aceste teorii a fost transmis de John Engler, fost guvernator al statului Michigan și preşedintele Business Roundtable (BRT). Acesta a declarat că este posibil ca în spatele protestelor împotriva gazelor de şist să se afle interese din Rusia.

În toată această poveste un lucru este clar: România are nevoie de dezvoltare, iar resursele solului pot favoriza acest deziderat.