Rusia atacă Guvernul României, Klaus Iohannis tace

La începutul acestei săptămâni, Ministerul de Externe al Rusiei a criticat în termeni foarte duri declarațiile făcute de Victor Ponta la momentul desemnării sale drept candidat la Președinția României, considerându-le un semn că ”unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare” a Republicii Moldova. "După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova", se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.

Să observăm mai întâi faptul că Rusia nu are niciun fel de legitimitate să invoce presupuse atacuri la suveranitatea Republicii Moldova, din moment ce ea însăși a dovedit că nu are niciun fel de respect pentru asemenea ”flecuștețe” în relația cu Ucraina, sau chiar cu Republica de peste Prut. Este semnificativ în acest sens avertismentul șefului serviciului de informații moldovean, care avertiza că Moscova orchestrează acțiuni subversive, menite să destabilizeze situația politică din Republica de peste Prut în perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în noiembrie.

Lăsând însă la o parte ipocrizia evidentă a Kremlinului în raport cu declarațiile făcute de Victor Ponta, să remarcăm că poziționarea premierului nu era în fond cu nimic diferită de cea a statului român. Premierul nu a apelat la un discurs unionist de tipul celui pe care în trecut au mizat în mod repetat o seamă întreagă de politicieni de la București, în frunte cu președintele Traian Băsescu. Ideea premierului, care concordă de altminteri cu poziția oficială a statului român, este aceea că unirea cu Republica Moldova este un deziderat care va fi realizat în interiorul marii familii europene, în acord cu aspirațiile către integrarea în Uniunea Europeană manifestate în mod legitim de autoritățile de la Chișnău, în baza mandatului popular.

Or, tocmai pentru că declarațiile lui Victor Ponta erau în deplină concordanță cu poziționarea oficială a statului român, firesc ar fi fost ca în fața atacului Moscovei să facă front comun și restul candidaților la prezidențiale. Cu toate acestea însă, Victor Ponta a fost lăsat singur.

Klaus Iohannis spre exemplu, care altminteri se străduie să convingă electoratul că este extrem de preocupat de problemele de politică externă, așa cum îi stă de altfel bine unui președinte, a tăcut de această dată chitic. Iar tăcerea canidadatului ACL este aproape suspectă dacă este să ne gândim că, tot la începutul acestei săptămâni, Klaus Iohannis s-a exprimat cu totul ambiguu în ceea ce privește strategia energetică a României – element esențial pentru ca țara noastră să își asigure independența energetică deplină inclusiv în raport cu Rusia. Revenind însă la lipsa de reacție a candidatului ACL în raport cu comunicatul Ministerului de Externe rus, aceasta demonstrează o dată în plus incapacitatea primarului Sibiului de a înțelege că în politica mare, acolo unde se vorbește despre direcțiile politicii externe și interesul național, nu este loc de partizanat sau abordări electorale.