Semnale pozitive din economie la început de an

În contextul dezbaterilor politice, agenda reală care interesează în cel mai înalt grad cetăţeanul trece într-un plan secund. Astfel, veştile bune din economie îşi găsesc cu greu loc în buletinele de ştiri sau în dezbaterile zilnice. După un an cu multe rezultate record şi redresări importante, anul 2014 a început deja cu dreptul în plan economic.

În prima luna a anului curent, semnalele din zona macreconomiei sunt dintre cele mai bune. Pentru început, industria se conturează a fi şi în acest an principalul motor de creştere pentru economie. Conform Eurostat, producţia industrială a crecut în România cu 10,5%. Această creştere este cu atât mai spectaculoasă cu cât este multe peste media Uniunii, de 2,4%. De altminteri, la nivelul Uniunii Europene, evoluţia pozitivă din România nu a fost întrecută decât de cea a Luxemburg-ului.

În fapt, vorbim despre o continuare a trendului favorabil de anul trecut. La nivelul anului 2013, creşterea industrială a României a fost de 7%, de asemenea a doua la nivelul Uniunii Europene, imediat după Portugalia (7,1%).

Un alt capitol la care ţara noastră a reuşit să continue evoluţia pozitivă este cel al exporturilor. Conform celor mai recente date publicate de INS, exporturile României au crescut, în ianuarie 2014, cu 6,3% față de prima lună a lui 2013, însumând 3,94 miliarde de euro. Creşterea exporturilor cu 8,8% şi a importurilor cu doar 7,1% a însemnat o îmbunătăţire a balanţei comerciale cu 176,5 milioane de lei faţă de aceiaşi a anului trecut, deficitul atingând valoarea de 1,12 miliarde de lei, adică 249 de milioane de euro.

O veste bună pentru economia României o reprezintă şi creşterea consumului, el crescând semnificativ în prima lună a anului 2014, cu aproximativ 6% raportat la aceeaşi lună din anul 2013. Principalul vector care au susţinut această creştere au fost vânzările de produse nealimentare. Desigur, creşterea consumului nu este întâmplătoare şi se află în strânsă corelaţie cu politicile Cabinetului Ponta, prevăzute în programul de guvernare şi reasumate prin programul angajat în Parlament la începutul săptămânii. Este cazul scăderii ţintite a TVA-ului – după reducerea taxei în industria de panificaţie, urmează diminuarea TVA pentru legume şi fructe.

Totodată, trendul de revigorare a consumului intern va fi menţinut prin politica de creştere veniturilor disponibile populaţiei. Astfel, majorarea pensiilor cu 3,76%, creşterea salariului minim cu 12,5%, dar şi a venitului minim garantat cu 4,5% se vor oglindi în cererea internă de bunuri şi servicii, stimulând producţia şi susţinând relansarea economică începută în 2013. Tot în sprijinul populaţiei vine şi reducerea ratei lunare la credite bancare, care pe lângă ajutorul acordat românilor cu venituri sub medie, va creşte şi lichiditatea economiei româneşti cu aproximativ 4 miliarde de lei în următorii doi ani.

Toate aceste date arată că România este pe drumul cel bun, iar rezultatele economice excelente obţinute în 2013 sunt continuate cu succes de Cabinetul Ponta. Însă aceşti parametri trebuie interpretaţi în paralel cu alţi indicatori pozitivi înregistraţi de ţara noastră.

Astfel, la nivelul anului trecut, România a fost una dintre performele Uniunii Europene la capitolul creştere economică, cu 3,5%. Ataşamentul premierului Ponta faţă de programul de guvernare pe baza căruia a ajuns la putere devine logic, creându-se astfel premisele unui ansamblu de politici eficiente şi predictibile. Această stabilitate reprezintă un element important, deoarece ea înseamnă că actorii din piaţă îşi pot dezvolta afacerile şi investiţiile într-un climat propice.

Astfel, deşi în 2014 se va menţine cota unică, începând cu 2015 este prevăzută introducerea unei cote progresive de impozitare pentru salariile mici, cotă care va fi de 8%, 12% sau 16% în funcţie de veniturile fiecăruia. Pe de altă parte, începând cu luna iulie, guvernul intenţionează să reducă CAS-ul cu 5%, decizie gândită să stimuleze atât apariţia unor noi locuri de muncă cât şi scoterea din economia neagră a altora deja existente. Tot în ajutorul întreprinzătorilor vine şi proiectul de renunţare la impozitul aplicat profitului reinvestit, prin care executivul vrea să stimuleze capitalizarea din surse interne a economiei româneşti.

De asemenea, un rol deosebit în acest tablou îl joacă şi rata inflaţiei care la nivelul ultimei luni a lui 2013 a fost de numai 1,6%, un minim istoric. Inflaţia redusă comportă o serie de avantaje indiscutabile. În primul rând, este vorba despre creşterea valorii banilor. În al doilea rând, vorbim despre o mai bună predictibilitate, cu avantaje atât în planificarea bugetului de către cetăţeni, dar mai ales un vector esenţial ce încurajează investiţiile. În al treilea rând, inflaţia va induce treptat ieftinirea creditării, cu consecinţe directe în creşterea economică (investiţii şi crearea de locuri de muncă). Acestea sunt doar câteva din beneficiile reducerii inflaţiei care vor avea implicaţii directe în nivelul de trai al românilor.

Iată, aşadar, reperele pozitive ale unui început de an 2014 care confirmă tendinţele favorabile din 2013. Ceea ce arată, în definitiv, că acolo unde există stabilitate politică şi seriozitate guvernamentală, se întrunesc premisele pentru ca reperele macroeconomice pozitive să aibă un impact direct şi în buzunarele românilor, în concordanţă cu angajamentele pe care USL şi le-a asumat şi pe care Cabinetul Ponta a decis să le continue, chiar şi după abandonul PNL.