Şi totuşi, cât costă de fapt deszăpezirea în România

Cât costă de fapt deszăpezirea?

Să fim puţin atenţi la anul trecut. În iarna dintre 2012-2013 totalul plăţilor făcute către firmele de deszăpezire au totalizat circa 27.960.000 de euro. Perioada de iarnă este de aproximativ 4 luni. Costurile sunt ce-i drept de 1588,64 de euro/km dar nu ajung la sumele enormitate de o anumită parte a presei.

Numai materialul antiderapant din această iarnă ajunge la 80 de milioane de lei fără TVA şi asta în condiţiile în care este achiziţionat exclusiv de la SALROM. Contractele care se fac cu firmele de deszăpezire sunt stabilite înainte de începerea sezonului rece. Ce înseamnă asta? Autorităţile locale se angajează la plata unor sume pentru serviciile de deszăpezire. Costurile reale pe care companiile respective le suportă depind evident de cantitatea de precipitaţii din respectiva iarnă şi de restul condiţiilor meteorologice, viscol, vânt temperaturi scăzute s.a.m.d.

Sunt şi autorităţi publice locale care nu au servicii de iarnă contractate sau care nu au serviciile externalizate, cazuri în care problemele se rezolvă din mila altor autorităţi sau prin intervenţia altor instituţii şi autorităţi.

Ce se întâmplă în curtea vecinului

Este de-a dreptul ciudat că obsesia noastră de a ne uita în curtea vecinilor când vorbim de cât de prost merge la noi şi cât de bine merge la ei, nu se manifestă în cazul fenomenelor extreme de iarnă. Când ninge peste jumătate din Europa brusc nu ne uităm decât la ce se întâmplă la noi. Iată câteva ştiri demne de „News Alert”.

În Bulgaria două garnituri de tren au fost oprite din caza zăpezii care a provocat întreruperea alimentării cu energie electrică. Vecinii noştri de la vest, Ungaria, de altfel vestiţi pentru atitudinea loc occidentală şi mereu exemplu de aşa da, sau ei pot şi noi nu se confruntă cu probleme grave din cauza zăpezii. Mai multe drumuri din vestul şi sud-vestul ţării sunt blocate. Tirurile care vor să între în Ungaria sunt blocate la graniţa cu Croaţia şi Slovenia şi toate acestea într-un stat mult mai mic decât România cu un relief mult mai accesibil.

În Polonia pe de altă parte, presa spune că unele trenuri au avut întârzieri foarte mari, în timp ce altele au fost chiar blocate în drum. Haos-ul s-a instaurat în Polonia foarte repede după ce precipitaţiile au început să cadă, mai spun jurnaliştii din Varşovia.

Ce se anunţă pentru zilele următoarele

Următoarele două zile viscolul va lovi tare, nu numai în Sudul România ci şi în alte state din regiune. Se anunţă temperaturi foarte scăzute şi foarte multă zăpadă. Prognozele ANM ţin România în gardă până săptămâna viitoare, interval în care zăpada nu se va opri. Stratul de zăpadă va ajunge doar în zone extreme la peste 100 de cm. Temperaturile vor scădea la – 10 grade iar vântul va bate chiar cu între 50 - 70 km/h.

Este dificil de estimat care va fi răspunsul autorităţilor la această provocare, dar începutul este promiţător cu 10.000 de oameni pregătiţi să intervină în caz de urgenţă în timp de alţi 10.000 sunt în teren.

Iernile din anii trecuţi au prins autoritățile pe picior greşit. Nu de puţine ori s-a auzit frustrarea autorităţilor prin vocea fostului prim – ministru Mihai Răzvan Ungureanu care le spunea bătrânilor sechestraţi în case de zăpadă să ia lopata în mână şi să ajute militarii la deszăpezire. Deocamdată nu am auzit o abordare similară de la reprezentanţii autorităţilor centrale sau locale, dar criza încă nu s-a terminat.