SONDAJ INSCOP: Klaus Iohannis îl bate la încredere pe Isărescu. Pe ce loc se situează Victor Ponta

Astfel, potrivit datelor Inscop, Iohannis se situează în fruntea clasamentului încrederii în personalităţi cu 60% încredere multă şi foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). Preşedintele ales este urmat de Mugur Isărescu, cu 45,7% (42,6% în octombrie), şi de premierul Victor Ponta, care acumulează 26,1% încredere multă şi foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).

Pe poziţia a patra se situează Sorin Oprescu, creditat cu 23% încredere multă şi foarte multă (27,3% în octombrie). Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu, cu 22,5% (comparativ cu 30,7% în octombrie). Traian Băsescu este cotat cu 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie).

În clasamentul încrederii în personalităţi se mai regăsesc George Maior - 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană - 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu - 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu - 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei - 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu - 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga - 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban - 11,6%, Emil Boc - 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu - 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan - 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea - 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea - 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu - 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes - 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor - 4,8% (7,1% în octombrie).

Despre clasamentul încrederii în personalităţi, politologul Remus Ştefureac, director Inscop, afirmă că alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra acestuia atât din punctul de vedere al ordinii, cât şi al procentelor de încredere de care se bucură personalităţile măsurate.

'Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis şi sancţionează restul oamenilor politici (cu mici excepţii ale unor lideri care înregistrează creşteri foarte uşoare). Datele privind încrederea în personalităţi trebuie analizate cu reţinere, ţinând cont de contextul emoţional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoţionale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, inclusiv în contextul discursului public legat de împrospătarea clasei politice', afirmă Ştefureac.

Cât priveşte partidele politice, potrivit aceluiaşi sondaj, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obţine 41,7% din voturi - dintre cei care exprimă o opţiune de vot clară (31,8% în octombrie), urmată de Alianţa PSD-UNPR-PC, cu 38,8% (41,9% în octombrie), PMP - 5,6% (6,4% în octombrie) şi UDMR - 5,1% (5,3% în octombrie).

Potrivit sondajului, PLR este cotat cu 3,3% (4,7% în octombrie), PP-DD cu 2,3% (3,9% în octombrie), PRM cu 1,2% (2,8% în octombrie), PNŢCD cu 0,6% (faţă de 0,9% în octombrie) şi alt partid cu 1,4%.

Procentele, precizează Inscop, se raportează la totalul celor care au exprimat o opţiune de vot. Raportat la totalul populaţiei intervievate, 16,1% nu sunt hotărâţi, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Despre datele privind partidele politice, Remus Ştefureac apreciază că trebuie analizate în contextul emoţional post-electoral.

'PNL-PDL beneficiază de perioada de graţie specifică oricărei organizaţii politice care obţine direct sau indirect, printr-un candidat prezidenţial, un succes electoral semnificativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor personalităţi ale celor două partide cu certe probleme de imagine şi reputaţie vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce priveşte Alianţa PSD-UNPR-PC, deşi a suferit un eşec electoral, îşi păstrează un nivel ridicat de susţinere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidenţiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează', afirmă directorul Inscop.

Cât priveşte PSD, Ştefureac afirmă că şi în cazul acesta 'modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilităţile certe de imagine ale unor personalităţi sau felul în care vor depăşi testele finalului de an - noul buget şi restructurarea guvernului - îşi vor pune amprenta asupra susţinerii electorale a alianţei şi a PSD în mod special'.

Directorul Inscop remarcă faptul că primele două partide clasate adună împreună puţin peste 80%, lucru care apropie România mai degrabă de situaţia unei ţări cu sistem bipartid, care are avantajul unor guvernări mai stabile pe termen lung şi mai coerente din punct de vedere al politicilor publice.

'Barometrul Inscop - Adevărul despre România' a fost realizat de Inscop Research la comanda 'Adevărul' în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2014. Volumul eşantionului a fost de 1.076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.

Citeşte şi: Victor Ponta: Un milion de tineri de pe Facebook cred că sunt comunist