Tradiţii importante: Anul 2014 — Anul Brâncoveanu”
Dincolo de semnificațiile sale electorale, 2014 este un an cu o rezonanță spirituală deosebită pentru România, în contextul în care se împlinesc trei secole de la martirajul domnitorului Constantin Brâncoveanu și a fiilor acestuia.
După cum era și firesc, dată fiind importanța moștenirii culturale, spirituale și istorice lăsată de domnitorul Țării Românești, aniversarea celor 300 de ani a fost și va continua să fie marcată pe tot parcursul anului de o serie de manifestări comemorative desfășurate atât cu concursul Guvernului României cât și al Bisericii Ortodoxe Române sau a altor instituții din sfera cultural-științifică. Iar printre manifestările cele mai încărcate de spiritualitate și de simbolism dedicate memoriei domnitorului s-a numărat în mod firesc slujba de prăznuire organizată la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, acolo unde se păstrează racla cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
Slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel, împreună cu alți ierarhi români și ierarhi delegați ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului și Bisericii Ortodoxe a Georgiei. În cadrul evenimentului, la care a participat și premierul Ponta, Patriarhul Daniel a sfințit noile picturi și a binecuvântat lucrările de reabilitare desfășurate cu sprijinul Guvernului României în singurul lăcaș de cult ctitorit de voievodul martir Constantin Brâncoveanu la București.
Șeful cabinetului a ținut de altminteri să își exprime satisfacția pentru contribuția pe care cabinetul pe care îl conduce și-a putut-o astfel aduce la comemorarea marelui conducător. ”Mă bucur că pot contribui la marcarea celor 300 de ani care s-au scurs de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu. În 2013, am dezvelit la Muzeul Yedikule din Turcia placheta dedicată domnitorului Brâncoveanu și celor patru fii ai săi, un gest pe care l-am văzut ca pe o reconciliere cu istoria. Acum, în "Anul Brâncoveanu", cred că trebuie să privim spre viitor și să învățăm din caracterul, înțelepciunea și sacrificiul acestui mare conducător român. Este un semn de respect și o dovadă a mândriei pe care o simțim, ca români, față de valorile noastre autentice” , a precizat prim-ministrul Victor Ponta.
Nu toți liderii politici au înțeles însă importanța comemorării domnitorului Constantin Brâncoveanu. Spre deosebire de Victor Ponta, contracandidatul său din partea ACL, Klaus Iohannis a ignorat complet manifestările prilejuite de ”Anul Brâncoveanu”. Edilul Sibiului demonstrează astfel implicit un dispreț de rău augur, pentru cineva care dorește să candideze la cea mai înaltă funcție în stat, față de una dintre figurile cele mai importante din punct de vedere istoric, cultural și spiritual ale românilor, jignind indirect majoritatea de confesiune ortodoxă.
Ştirile orei
Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de ċăċat!
Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de ċăċat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat ċăċat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.
Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit să consume ċăċat în timpul slujbelor, ci şi-au luat şi câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat ċăċat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.
Pasiunea pentru consumul de ċăċat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce ċăċat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de ċăċat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de ċăċat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce ċăċat în afara ţării, chiar şi prin moschei, sinagogi sau temple.
Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de ċăċat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.
“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.
Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.
Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele Ciocănitoarei Woody şi mantia Cuviosului Superman.”
Anunţul a fost făcut de unul dintre reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române, Sătănel Iădescu: “Am observat în ultima vreme că foarte mulţi credincioşi simt nevoia gustului de moaşte şi considerăm că este un lucru bine-venit, mai ales în timpul perioadelor reci, când aceştia devin vulnerabili din cauza frigului şi au nevoie de ceva care sa le protejeze trupul si sufletul.”
“Cu toate că Xanax Moaşte este destinat cu precădere persoanelor care manifestă accese de delir mistic, acesta poate fi administrat şi celor care simt nevoia să se închine în timp ce călătoresc cu autobuzul sau şoferilor care au mania de a-şi agăţa la oglinda autoturismului câte un mănunchi de cruci.”, spun producătorii de medicamente.
Una dintre primele reacţii survenite în urma apariţiei Xanax Moaşte a fost cea a maicii Ecaterina: “Am căutat la mai multe farmacii şi n-am găsit, aşa că am fost la Plafar. Acolo era o dispută destul de aprinsă pentru că se vindea doar Coada Şoricelului la preţ de P~~a Calului, iar maica Filofteia a cumpărat întreg stocul. Sper ca în zilele următoare să pot găsi măcar Viagra Light pentru părintele Terente, căci dacă ii dau Viagra clasică, mă spovedeşte de-mi sar fulgii.”
Peste câteva luni se intenţionează introducerea pe piaţa românească a unui nou remediu psihiatric denumit Distonocalm Tămâie, care, aşa cum îi spune numele, va avea aromă de tămâie şi va fi în principal destinat celor care au un miros neplăcut al gurii din cauza sărutării excesive a icoanelor făcătoare de minciuni. Patriarhul Daniel susţine că, într-un viitor ceva mai îndepărtat, BOR are în vedere şi lansarea Rudotel Mir, un stimulent pentru cei care vor să participe la proba de lins-viteză a Campionatului de Pupat Moaşte.
Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de ċăċat!
Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de ċăċat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat ċăċat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.
Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit să consume ċăċat în timpul slujbelor, ci şi-au luat şi câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat ċăċat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.
Pasiunea pentru consumul de ċăċat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce ċăċat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de ċăċat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de ċăċat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce ċăċat în afara ţării, chiar şi prin moschei, sinagogi sau temple.
Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de ċăċat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”