TRAIAN BĂSESCU nehotărât: senil sau mincinos?

Așa cum am prevăzut nu o dată, pe ultima sută de metri ai confruntării politice care va duce inevitabil la eliminarea -sperăm noi, definitivă- a lui Traian Băsescu din cursa politică, președintele demis al României s-a dezbrăcat de tot de orice reținere și urmă de caracter, denaturând adevărul și întorcând sensul binecunoscut al lucrurilor pe dos. Ultima falsificare de acest fel, Băsescu a comis-o când ”și-a amintit” denaturat, trunchiat și răuvoitor episodul nefericit al măririi salariilor profesorilor cu 50%, o măsură populistă și de factură evident electorală pe care acum i-o aruncă făr nicio jenă în cârcă fostului premier liberal, Călin Popescu-Tăriceanu.

Citeşte şi: Tăriceanu: Traian Băsescu se află într-o permanentă campanie politică

În recentul scandal privind reducerea CAS, în eforturile sale de a masca prin argumentarea mincinoasă a sabotajului politic la care supune guvernul condus de Victor Ponta, Traian Băsescu s-a apucat pur și simplu să rescrie istoria, îndrugând minciuni în formă agravată despre cum Tăriceanu a cerut și insistat pentru măririle salariale ale profesorilor, din 2008, în timp ce doar el s-a opus. Aceasta este o sfidare totală a bunului simț, lansată în disprețul evident al inteligenței electoratului pe care Traian Băsescu îl suspectează probabil că, de atâta sărăcie sub regimul său, ar fi pierdut și uzul rațiunii sau cel puțin darul cititului. Căci a rămas consemnat în toate arhivele de presă că situație de care a făcut amintire mincinoasă Băsescu de fapt a fost exact invers. Cel care s-a opus de fapt în 2008 acelei măsuri cu adevărat nesustenabile a fost premierul Tăriceanu, care a și intrat în conflict deschis cu Băsescu atunci când s-a opus creșterilor salariale, președintele fiind cel care s-a grăbit să profite din punct de vedere electoral, promulgând legea.

La acea dată, Băsescu chiar a declarat că: „Am promulgat legea majorării cu 50% a salariilor profesorilor (…) Legea a fost votată în Parlament, iar Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională. Nu aveam niciun motiv să nu o promulg (…) Discuțiile privind aducerea la 0 a investițiilor din cauza creșterii salariilor sunt o minciună. Sumele care se dau profesorilor sunt nesemnificative, nu se puteau face kilometri de autostrăzi cu ele. (…) Ideea că nu sunt bani nu este o realitate, bugetul poate fi așezat pe priorități. Este doar o chestiune de voință, dacă vrei să asiguri bani pentru educație sau nu."

Premierul Tăriceanu a catalogat în replică promulgarea majorării salariale de către preşedintele Traian Băsescu drept un act iresponsabil față de care s-a opus ferm: „Astăzi România este în faţa unei alegeri decisive pentru viitor. Unii politicieni au ales să meargă pe drumul instabilităţii. Trebuie să dăm dovadă de responsabilitate privind politicile salariale. România nu-şi permite să aplice politici populiste şi iresponsabile. Partidul Naţional Liberal nu va accepta sacrificarea economiei româneşti. Dacă le adoptăm, îngenunchem economia României”.

Citeşte şi: 5 concluzii dupa “consultarile” de la Cotroceni

În prezent, Traian Băsescu și-a reconsiderat poziția și când vine vorba de reducerea CAS vrea să facă socotelile cot la cot cu ministrul Finanțelor și nu mai onsideră că este o simplă ”chestiune de voință”, ca în 2008. Mai mult, după ce aruncă pisica moartă a propriilor decizii păguboase în ograda lui Tăriceanu, se face că uită și detaliul semnificativ că ”sumele nesemnificative” de care făcea amintire la acel moment erau peste 6 milioane de euro și s-au constituit practic în unul din cele mai grave arierate financiare pe care echipa de incompetență notorie a lui Boc și MRU au lăsat-o moștenire guvernării USL. Situația era atât de ”lipsită de semnificație” încât Victor Ponta compara în 2012 ”amintirile” lăsate de Boc cu adevărate bombe cu ceas...