Uitați-vă la Codul Penal. Vreți o Constituție la fel?

Românii sunt favorabili modificării Constituției. Asta reiese dintr-un sondaj de opinie și ar trebui să-i bucure pe politicieni. Dacă toți cei care consideră că este necesară modificarea Constituției s-ar și duce la vot (proporțional vorbind), cvorumul ar fi asigurat și n-ar mai fi nevoie de niciun vot întins pe două zile, de nicio suprapunere peste alegerile europarlamentare sau orice alt truc ar născoci politicienii. Din nou, motiv de bucurie.

Dar, dacă ne uităm și la ce articole ar vrea românii să vadă în viitoarea Constituție, bucuria scade. Despre interzicerea traseismului politic prin Constituție eu am mai spus că mi se pare exgerată și că ar fi de ajuns să fie trecută într-o lege, la fel cum s-a întâmplat cu aleșii locali. Dar, mă rog, parlamentarii sunt mai speciali și au nevoie de legi mai speciale - atunci s-o scriem în Constituție. 82% dintre cei chestionați ar vota o astfel de modificare.

Românii ar mai vota, de asemenea, reducerea mandatului președintelui la 4 ani. E de înțeles. Ai un președinte-jucător, 5 ani de dictatură la Cotroceni e prea mult. Vine un președinte-dormitor, 5 ani de somn la Cotroceni e prea mult. Așa că să-i lăsăm doar 4. În plus, din câte îmi amintesc, când s-a lungit mandatul președintelui de la 4 la 5 ani, în Constituția din 2003, s-a motivat și prin dorința de a decala alegerile generale de alegerile prezidențiale (chiar și așa, ele s-ar suprapune din 20 în 20 de ani). Dacă se revine la mandatul prezidențial de 4 ani, alegerile ar rămâne decalate pe veci, obiectiv îndeplinit. 63,4% dintre respondenți s-au declarat de acord cu reducerea mandatului la 4 ani.

Punctul care mi-a stârnit cele mai mari semne de îndoială este cel referitor la dreptul Parlamentului de a convoca orice persoană fizică în fața unei comisii parlamentare de anchetă. 40,1% dintre cei chestionați s-au declarat de acord cu o astfel de prevedere constituțională, proporție practic egală cu cea a celor care s-au declarat împotrivă (40,2%).

Pentru aproape jumătate dintre români pare să nu fie nicio problemă că acest lucru înseamnă, de fapt, amestecul puterilor în stat, și nu separația lor, așa cum se întâmplă în orice democrație. Că nu este același lucru între a ancheta o instituție (aflată în subordinea Parlamentului) sau o situație (să spunem că fata președintelui și-a cumpărat un teren agricol și există suspiciuni că unele autorități și-au depășit atribuțiile - deci tot controlul unor instituții) și a ancheta o persoană (orice persoană) într-o comisie parlamentară. Anchetarea „pe persoană fizică” o fac doar procurorul și judecătorul (puterea judecătorească), nu deputații și senatorii (puterea legislativă).

În schimb, aceiași români se declară mai degrabă împotrivă decât pentru regionalizare (36% pentru, 46% împotrivă). În buna tradiție a românului conservator, este împotriva redesenării teritorial-administrative a țării, lucru ce ar duce implicit la desființarea multora dintre instituțiile care-l batjocoresc și pe care el le înjură zilnic, dar n-ar fi chiar atât de vehement împotrivă ca deputatul pe care eventual chiar el l-a trimis în Parlament să-l cheme în fața unei comisii și să-l ia la întrebări.

În opinia mea, astfel de sondaje, coroborate cu ideile politicienilor (vă amintiți propunerea ca biserica și casa regală să fie introduse în Constituție ca instituții fondatoare ale statului român?) sunt cel mai bun argument ca modificarea Constituției să fie lăsată pe mâna constituționaliștilor, și există câteva nume nume sonore în spațiul public.

Urmăriți doar ce se întâmplă în aceste zile cu noul Cod Penal și de Procedură Penală. Au fost modificate acum 4 ani de politicieni în comisii parlamentare, votate în plen, promulgate la Cotroceni. Toți politicienii, de la toate partidele, au participat la scrierea noilor Coduri, iar stenogramele de ședință îi arată cum se băteau apolitic pe spate și se felicitau interpartinic pentru treaba temeinic făcută. Și ce se întâmplă acum, cu câteva ore ore înainte să intre Codurile în vigoare? Ne uităm la ceas ca la secundarul bombei atomice, doar-doar o dezamorsa-o cineva până la miezul nopții.

Problema cu Constituția este că, odată armată prin referendum, nu mai poate fi dezamorsată prin ordonanță de urgență.