Unii de la STS ne cred pe toți niște tâmpiți

În viața de zi cu zi Serviciul de Telecomunicații Speciale este o instituție zgârcită în informații, al cărei șef, generalul Marcel Opriș, e scump la vedere și la vorbă, și care preferă comunicarea doar prin intermediul documentelor oficiale. Nu același lucru este valabil și în lumea virtuală. Mă refer la rețeaua de socializare Facebook. În avalanșa de like-uri și share-uri la diferite articole și postări care au împânzit Facebook-ul, referitoare la accidentul aviatic din munții Apuseni, întâmplător am dat peste un text care părea scris de cineva din interior, care are acces la informații inaccesibile muritorilor de rând. Persoana în cauză nu își folosește numele real, ci un pseudonim, însă la o scurtă căutare după imaginea de la profil am descoperit că ar fi vorba de un ofițer al STS, persoană despre care se spune că ar fi apropiată de generalul Marcel Opriș. Dat fiind faptul că nu pot garanta 100% că profilul aparține respectivei persoane, deși în comentariile lăsate de apropiați apare numele acesteia, voi evita să îi fac public numele.

În aceste texte, destul de multe la număr, pesoana respectivă ia apărarea STS și acuză toate celelalte instituții implicate în operațiunea de salvare, ba chiar și alte instituții care ar fi vinovate pentru faptul că STS nu poate funcționa la capacitate maximă, cum ar fi ANCOM. Limbajul folosit este mai mult decât inadecvat pentru un ofițer al statului român, dar mai ales pentru o pesoană care conduce un departament de relații cu publicul al unui serviciu special. Injuriile curg mai ceva ca în filmul „Casino”, cu Robert DeNiro și Joe Pesci. Jurnaliștii sunt făcuți viermi, posturile de televiziune latrine. Mai rău, textele au un profund caracter politic, ba chiar sunt exprimate opinii clare în acest sens, lucruri care dacă nu mă înșel sunt sancționate de legislația română, nefiind permise unui militar.

Mesajul pe care persoana respectivă îl transmite este că STS nu are absolut nicio vină pentru faptul că victimele accidentului aviatic nu au putut fi localizate pe baza telefoanelor mobile. De vină pentru lentoarea operațiunii de salvare sunt absolut toate instituțiile implicate în respectiva operațiune, STS fiind singura instituție care și-a făcut datoria exemplar. ROMATSA, IGSU, SMURD, salvamontul, Armata, SRI, toate aceste instituții sunt acuzate că nu au găsit în timp util victimele, deoarece nu au fost bine coordonate. Pe lângă acestea, doamna în cauză îi acuză pe cei de la IGSU că ar fi primit un sms de la Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitori, cu coordonatele GPS, dar că nu l-au folosit. Pentru că ridicolul nu a ajuns la cote suficient de mari, de vină pentru accident mai sunt pilotul Adrian Iovan, iar pentru faptul că localizarea nu a putut fi făcută exact, doctorul Zamfir, care nu a știut cum să folosească telefonul mobil astfel încât să transmită coordonatele GPS, deși operatoarea de la 112 l-ar fi îndrumat pas cu pas. Era să uit, nici companiile de telefonie nu scapă. Acestea sunt acuzate de faptul că ar fi transmis STS informații incomplete, motiv pentru care softul folosit de STS nu a putut calcula cu precizie locul epavei avionului.

Toate aceste acuzații sunt formulate într-un limbaj „ca la ușa cortului”, nedemn pentru o doamnă ofițer. Iată câteva mostre de limbaj de ofițer STS:

„tiganul ala de ofiter de informatii, scuipat pina si de sistem, Radu Tudor (...) pulifrici impotent si frustrat, lingator de buci in ograda unui penal”.

„sa-i ofere lu' mahalagioaica aia de Dana Grecu o scurta spalatura pe dantura... si da, in seara asta sint rea... si credeti-ma, nu-s nici pe miime atit de rea pe cit merita paduchiosii aia....”

Probabil aceasta persoana isi permite folosirea unui astfel de limbaj si a unor astfel de argumente pentru ca ne crede pe toți niște tâmpiți. Iată ce spune într-un alt text:

„in anii dictaturii ceausiste, romanii erau luati cu arcanul si trimisi la scoala... si din timpiti ce erau, au devenit suficient de destepti incit sa dea dictatura jos... in anii capitalismului liber, romanii sint practic alungati din scoala... si de timpiti ce devin, aduc dictatura inapoi... si uite asa vedem cum romanii, indiferent de vremuri, tot timpiti vor ramine....”

În concluzie, apropiații lui Marcel Opriș se cred basma curată și calcă în picioare și scuipă pe oricine îi contrazice, iar pe noi restul ne consideră niște tâmpiți. Ei n-au nicio vină, ei sunt profesioniști, dar lumea e răuintenționată. Poate ar trebui să le spună cineva că românii au o vorbă: „când iți spune unul că ești beat, îl trimiți la culcare; când îți spun doi că ești beat, te duci și te culci”.