Emil Boc şi PDL s-au împrumutat de la populaţie în contul noilor generaţii

PIB-ul a crescut graţie producţiei industriale, exporturilor - lucru remarcat inclusiv de preşedinte, adversarul cel mai înverşunat al Palatului Victoria, precum şi agriculturii. Traiectoria pozitivă pe care s-a angajat economia României nu o pune nimeni la îndoială, nici reprezentanţii opoziţiei sau Traian Băsescu, însă creşterea suferă din pricina câtorva sincope, cea mai recentă - încasările mai mici la buget decât estimarea iniţială. Primul scurtcircuit s-a produs urma reorganizării ANAF. Restructurarea din temelii a gigantului de control din start a părut o misiune grea şi riscantă. O vorbă înţeleaptă spune să nu bagi băţul în cuibul de viespi, totuși cabinetul Ponta nu avea altă opţiune pentru a dezlega încrengătura păstorită de Sorin Blejnar, un personaj foarte alunecos, trimis în judecată pentru evaziune fiscală. Numit de PDL preşedintele ANAF, la începutul lui 2009, Blejnar a devenit faimos după scandalul Şpagă în vămi și celebrele stenograme.

A doua capcană lăsată moştenire de Emil Boc se intitulează tăierea salariilor cu 25%. Lăsând la o parte faptul că măsura a creat mari dezechilibre în plan social şi economic, la trei ani cifrele reliefează sec - banii economisiţi în 2010 şi 2011, aproximativ patru miliarde de lei pe an, statul îi mai cheltuie odată, din fericire fără să umble la veniturile românilor, pentru a acoperi despăgubiri obţinute în instanţă de cei afectaţi de tăierile salariale. Sumele compensatorii trebuie plătite până în 2016, numai pentru anul viitor acestea vor săpa o gaură în buget de două miliarde de lei. Mai pe şleau, Boc şi PDL s-au împrumutat de la populaţie în contul noilor generaţii. Sau Guvernul democrat-liberal s-a împrumutat la toţi salariaţii bugetari pentru a da înapoi peste ani doar unora… Tablou total în contrast cu cel zugrăvit de ciracii pedelişti, care susţin că Ponta culege roadele de pe câmpul curăţat de Boc, uitând să-l atenționeze - atenţie la minele rămase îngropate!

De asemenea, o altă cauză care a dus la strâmtorarea bugetului o constituie lipsa performanţei din sectorul bancar, unde nu s-a realizat profit, iar efectul a reverberat în impozite. Băncile suportă astăzi consecinţele creditării neperformante. Conform ultimului raport al BNR, ponderea neperformantelor în totalul creditelor acordate de bănci a ajuns la pragul de 21%; comparativ cu 2009 rata aproape s-a triplat.

Interesant este că un procent considerabil, 18% din împrumuturi, au fost acordate companiilor aflate în insolvenţă. Noul Cod al Insolvenţei, propus de Guvern şi respins deunăzi de Curtea Constituţională, clarifică clar situaţia acestor firme. O singură reglementare a Legii pune frână puternic fenomenului creditelor neperformante - debitorul va putea fi executat silit dacă are creanţe născute ulterior deschiderii procedurii de insolvenţă. Totodată, actul normativ instituie o prioritate la distribuirea sumelor obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor grevate de cauze de preferinţă, în favoarea creditorului beneficiar al unei astfel de cauze care deţine o creanţă născută în timpul procedurii. Un astfel de Cod este vital pentru eradicarea evaziunii, dar și pentru dezghețarea creditării și implicit repornirea unui motor al economiei.