CCR dezbate excepţia Gabrielei Firea privind imunitatea preşedintelui

CCR discută excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.312 alin.(2) din Codul de procedura penală 'în măsura în care se aplica Preşedintelui României'.

În 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să trimită la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii senatorului PSD în procesul în care a contestata decizia Parchetului General de suspendare a anchetării şefului statului.

'Admite cererea formulată de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică preşedintelui României. Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică preşedintelui României, în raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 şi art.72 din Constituţia României', se arăta în decizia instanţei.

Pe 18 mai, Lucian Bolcaş, avocatul senatoarei PSD Gabriela Firea, a depus la Înalta Curte o plângere prin care contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării preşedintelui Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj.

'Este o plângere procedurală împotriva soluţiei pronunţate de procurorul şef din cadrul Parchetului General privind menţinerea soluţiei de suspendare a plângerii făcute de doamna senator Firea împotriva numitului Băsescu Traian, pentru săvârşirea infracţiunii de calomnie. Având în vedere că prim procurorul şef şi procurorul de caz au menţinut soluţia suspendării urmăririi penale invocând o imunitate pe care noi o contestăm, am făcut plângerea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie', declara atunci Lucian Bolcaş.

Ca argumente, avocatul a invocat faptul că există o practică constantă a Curţii Constituţionale în a defini limitele imunităţii preşedintelui.

În opinia sa, protecţia de care se bucură preşedintele nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

'Este ultima cale de atac, care de data aceasta am făcut-o complexă, în sensul că am adresat plângerea, cum spune la procedură, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar în cauză se pune în discuţie interpretarea unor texte constituţionale. Eu consider că niciun procuror şi niciun judecător, chiar dacă este de la Înalta Curte, nu este competent să se pronunţe asupra interpretării textelor constituţionale. Cu privire la interpretarea acestor texte se poate pronunţa numai Curtea Constituţională', a mai spus Bolcaş, arătând că nu doreşte citarea preşedintelui în instanţă.

Avocatul a explicat că în plângere a invocat o excepţie de neconstituţionalitate şi solicită instanţei supreme să sesizeze Curtea Constituţională.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe şeful statului de ameninţare şi şantaj în legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a făcut într-o emisiune televizată.

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece preşedintele se bucură de imunitate.

Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, însă contestaţia sa a fost respinsă de procurorul ierarhic superior.

În motivarea procurorilor se arată că imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe Traian Băsescu de orice fel de răspundere juridică pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice, respectiv posibilitatea de a fi suspendat.

Parchetul General susţine că imunitatea a fost definită ca o formă de protecţie a preşedintelui României împotriva oricăror presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertăţii de exprimare şi protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.

'Imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituţie - posibilitatea de a fi suspendat - şi a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituţie - posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare şi punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunităţii pentru preşedinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie. Dacă s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare, preşedintele este demis de drept', se arăta în decizia Parchetului General.

Parchetul mai susţine că singura protecţie absolută pe care imunitatea funcţională o asigură preşedintelui României este cea legată de exprimarea, în timpul mandatului, a opiniilor politice.

Pentru faptele săvârşite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuţiile ce revin preşedintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, preşedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.