Ce înseamnă ”noi vrem puterea”?

În cadrul unei conferințe ținute la Palatul Parlamentului cu ocazia oficializării fuziunii dintre PDL și PNL, președintele ales al Romaniei a spus că liberalii își doresc schimbarea configurației din cadrul legislativului, argumentând că partidul său și al lui Vasile Blaga își dorește să preia puterea. „Există voci care spun că de ce nu cerem noi schimbarea de urgenţă a Guvernului. Ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea, noi PNL. Nu mai există două partide, unul singur - PNL nou - care doreşte să preia puterea", a declarat Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Suma astronomică pentru promovarea online a lui Iohannis, cheltuită pe fani şi like-uri

Declarația făcută de Klaus Iohannis nu vine decât să confirme o dată în plus afirmațiile acestuia făcute încă dinaintea începerii campaniei electorale, când amenința guvernul în funcție că dacă va fi ales președinte al României va încerca să forțeze demiterea executivul prin formarea unei noi majorități. Într-una din declarațiile sale, Klaus Iohannis își declara intențiile destabilizatoare de a crea o majoritate artificială în Parlament încă din luna august. „În condiţiile în care bătălia pentru Cotroceni se va da între mine şi premierul în funcţie, câştigarea de către mine a alegerilor prezidenţiale echivalează inclusiv cu o sancţiune a primului-ministru. Prezidenţialele reprezintă o nouă relegitimare şi o reaşezare a scenei politice. Dacă cetăţenii consideră că proiectul meu pentru România este mai potrivit decât cel al domnului Ponta, atunci Alianţa Creştin-Liberală va avea toată legitimitatea să formeze în jurul său o nouă majoritate parlamentară care, prin moţiune de cenzură, să dea jos Guvernul Ponta”, a declarat liderul ACL.

Conform afirmaților recente ale lui Klaus Iohannis, noul PNL va încerca în mod repetat pe parcursul anului viitor să destabilizeze România prin încercarea acestuia de a forma o nouă majoritate parlamentară care să demită cabinetul condus de Victor Ponta. În condițiile în care actualul executiv a fost format în urma voinței populare clar exprimate în 2012, când românii au dorit să pună capăt o dată și pentru totdeauna regimului condus de Traian Băsescu, voința președintelui ales de a forma o majoritate artificială este ilegitimă. În ciuda intențiilor liderului liberal, configurația parlamentară actuală nu permite formarea unei alte majorități parlamentare, Klaus Iohannis va trebui să lase deoparte interesele formațiunii politice din care provine și să acționeze în limita bazelor constituționale prin coabitarea cu actuala coaliție guvernamentală.

Citeşte şi: Mihai Gâdea depune armele după victoria lui Iohannis: "Din 10 ani de nebunie, ma opresc o clipă să-l ascult"

Deși încă nu a fost uns în funcție, Klaus Iohannis ține morțiș să confirme toate bănuielile cu privire la continuarea comportamentului autoritar al lui Traian Băsescu. Liderul liberal demonstrează românilor că scopul câștigării alegerilor nu are nicio legătură cu implementarea unui program care să readucă prestigiul României, ci cu propriile dorințe de putere. Forțarea alcătuirii unei noi majorități legislative după propria dorință îl plasează pe Klaus Iohannis pe aceeași orbită cu Traian Băsescu. Astfel că, după zece ani în care România a avut parte de un șef de stat care a dezbinat societatea pentru propiul interes, cu Klaus Iohannis în funcția supremă în stat pentru următorii cinci ani se prefigurează o nouă perioadă de lupte politice.