Ce va face Băsescu după alegerile din PMP

Acest comportament discret vine după ce, în debutul campaniei pentru europarlametare, liderul de la Cotroceni a sprijinit pe faţă Partidul Mişcarea Populară, încălcând litera şi spiritul Constituţiei.

Astfel, tăcerea şefului statului în raport cu ce se întâmplă pe scena politică din România poate fi în primul rând legată de eşecul răsunător înregistrat de partidului năşit de domnia sa în alegerile pentru PE. În ciuda sprijinului direct al lui Traian Băsescu, PMP-ul a fost depăşit chiar şi de Mircea Diaconu, care nu a avut acces la reţeaua de primari racolaţi prin intermediul Fundaţiei Mişcarea Populară. De atunci, partidul a trecut printr-un congres care a pus în mod previzibil partidul la picioarele Elenei Udrea şi în care a fost anunţat candidatul PMP la prezidenţiale, în persoana lui Cristian Diaconescu. În schimb, întrebarea care se pune acum este ce va face Traian Băsescu în raport cu PMP-ul, mai ales că după luna decembrie şeful statului nu va mai avea acces la pârghiile puterii de la Cotroceni.

În primul rând, pe lângă ce s-a întâmplat sâmbătă la congres, trebuie să avem în vedere şi evenimentele ce au avut loc marţi în interiorul Mişcării Populare, Marian Preda dându-şi demisia din funcţia de preşedinte al Fundaţiei ataşate partidului. Fundaţia Mişcarea Populară a jucat un rol important în efortul electoral al partidului, deoarece FMP grupa majoritatea primarilor care, deşi fac parte oficial din PDL, sunt în realitate de partea formaţiunii politice conduse de doamna Udrea.

Ce se întâmplă în interiorul FMP este de altfel reprezentativ pentru lupta de la vârful partidului între gruparea condusă de Elena Udrea şi aşa numiţii intelectuali-reformatori din Mişcarea Populară, grup din care fac parte persoane precum Daniel Funeriu, Adrian Papahagi sau Teodor Baconschi. Aceştia din urmă aveau până mai ieri o oarecare influenţă în ceea ce priveşte activitatea FMP şi şi-au manifestat nemulţumirea faţă de Elena Udrea, dar, după congresul de sâmbătă, ei nu mai au acces la conducerea efectivă a partidului.

Astfel, cea mai la îndemână strategie pentru Traian Băsescu este de a arunca vina exact pe aceştia, reprosându-le că nu au tras în campanie pentru a creşte scorul partidului. Această mişcare este cea mai probabilă, din moment ce ar întării poziţia Elenei Udrea şi a lui Cristian Diaconescu, fostul consilier prezidenţial care a devenit în ultimele zile atât candidatul partidului cât şi preşedinte al FMP. În final, Traian Băsescu nu va face decât să încerce să o relanseze pe Elena Udrea şi să se asigure de loialitatea absolută şi oarbă a conducerii Mişcării Populare, fie că vorbim despre partid sau despre fundaţie.

De asemenea, mişcările lui Traian Băsescu faţă de ce se întâmplă în PMP trebuie puse în legătură cu dinamica mai largă din interiorul dreptei româneşti. Susţinând-o în continuare pe Elena Udrea, Traian Băsescu se asigură că orice viitoare negociere dintre PMP şi marele partid de dreapta care se anunţă după fuziunea dintre PDL şi PNL se va realiza în funcţie de interesele sale. În acest caz, şeful statului speră cel mai probabil că îşi poate conserva o parte din influenţa din prezent şi după plecarea de la Cotroceni. În final, Traian Băsescu nu va face decât să se comporte în stilul său caracteristic, urmărindu-şi propriile interese şi susţinându-i pe oamenii loiali domniei sale.