CEDO, lovitură gravă în prestigiul DNA: vor dispărea scurgerile de stenograme în presă?

România plătește, dar paguba adevărată este în precedentul creeat, căci despăgubirile la care este condamnată țara noastră nu se referă numai la ”condițiile de cazare”, sub orice critică, din pușcăriile patriei. Avem probleme majore chiar din pricina celor care au transformat vizibil instituțiile de forță ale statului în arme ale împotriva adversarilor politici. Vorbim de celebrele ”umiliri” publice, de compromiterea și pedepsirea socială a celor care nu au avut de înfruntat doar disconfortul unor proceduri juridice învechite și chinuitoare, dar și-au văzut viața privată, a lor și a familiilor, expusă public cu sadism și rea-intenție. Vorbim de celebrele stenograme și scurgerile de informații confidențiale din dosare și anchete în curs, unele veritabile execuții publice pentru imaginea și onoarea celor terfeliți cu bună știință.

Aceste scurgeri au vizat mereu doar adversarii politici ai regimului Băsescu, iar stenogramele au ajuns întotdeauna doar în anumite publicații, celelalte având dificultăți majore până și în aflarea și publicarea unor date publice banale. Cea mai recentă condamnare CEDO, care dă o palmă imparțială și usturătoare tuturor inchizitorilor de factură politică, a fost dată în cazul fostului senator Cătălin Voicu, care a reclamat nu numai tratamentele degradante, condițiile de detenție și transport ci și prejudiciul moral pricinuit de publicarea unor informaţii din dosarul său. Condamnarea CEDO, care constată caracterul ilegal și abuziv al acestor scurgeri de informații confidențiale în presă, nu este singulară. O sentință similară a fost dată împotriva României și în 2013, în cazul omului de afaceri Costel Cășuneanu, care a reclamat încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea convorbirilor telefonice dintre acesta și Cătălin Voicu.

Întețirea unor astfel de semnale de alarmă nu mai poate fi ignorată de cei care cereau insistent la Bruxelles prelungirea MCV în cazul României. Este practic consemnarea cea mai clară, onestă și imparțială, venită din Occident, a hărțuirii la care și-a supus regimul Băsescu adversarii, prin abuzarea și intervenția în mecanismele Justiției.