Cum a încercat Antonescu să protejeze tunarii insolvenței
În timp ce toată România era cu ochii ațintiți la vizita lui Joe Biden, Curtea Constituțională a tranșat miercuri disputa cu caracter constituțional din jurul proiectului de lege privind insolvența, respingând fără drept de apel sesizarea depusă de PNL.
De la bun început trebuie spus că proiectul legislativ în discuție vine să clarifice în mod oportun cadrul aplicabil insolvenței, un instrument esențial în orice economie de piață funcțională. În mod normal, insolvența ar trebui să vină în ajutorul agenților economici care se confruntă cu dificultăți financiare, oferindu-le posibilitatea să se salveze de la faliment și să revină pe profit.
Din păcate însă, cadrul legislativ actual, care reglementează procedurile privind insolvența, are numeroase lacune și portițe. Iar oamenii de afaceri necinstiți profită, servindu-se de insolvență ca de un paravan, la adăpăstul căruia fac liniștiți evaziune fiscală, sustrăgându-se de la plata obligațiilor către stat, datorate atât direct cât și în contul angajaților, dar și de la plata creanțelor.
Un exemplu în acest sens ne este oferit de faimosul caz Adamescu. Omul de afaceri a reintrat în aceste zile în atenția procurorilor DNA după ce ancheta desfășurată de către procurori în dosarul instrumentat împotriva a patru judecători de la Tribunalul București a scos la iveală faptul că Adamescu ar fi dat mită pentru a obține decizii favorabile privind firmele sale aflate în insolvența. Cei patru judecători, care activau în cadrul secției a VII-a civilă de la Tribunalul București, au fost arestați, sub acuzația că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.
Acest dosar oferă astfel o demonstrație suplimentară a necesității schimbării cât mai rapide a legislației privind insolvența. Insolvența trebuie să redevină un instrument care să ajute la însănătoșirea economiei, iar nu să favorizeze corupția și să accentueze blocajele economice, lovind în interesele oamenilor de afaceri cinstiți, ale statului și ale românilor, în general. Fiindcă evaziunea fiscală înseamnă în final mai puține venituri colectate la buget și, deci, mai puține resurse disponibile pentru protecție socială, pentru Sănătate, Educație, sau investiții.
Ca urmare, prin decizia de a ataca la Curtea Constituțională proiectul legislativ privind insolvența, PNL s-a poziționat în favoarea afaceriștilor oneroși și a judecătorilor corupți. Acestea aveau tot interesul ca legea să nu intre în vigoare, iar liberalii lui Crin Antonescu au făcut tot ceea ce era posibil pentru a le face pe plac, întorcând armele împotriva unui act normativ la a cărui elaborare au contribuit pe vremea când se mai aflau la guvernare și pe care nu cu mult timp în urmă îl susțineau.
PNL le-a oferit astfel electoratului o dovadă suplimentară de demagogie și politicianism, arătând că pun mai presus interesele unor grupuri de interese care practică furtul din bani publici, decât pe cele ale românilor păgubiți de evazioniștii fiscali.