Cum ajută fondurile europene cercetarea

Guvernul României a semnat joi contracte pentru proiecte în domeniul cercetării finanțate din fonduri europene în valoare de peste 300 milioane de euro, care se vor desfăşura în universităţile din România şi vor avea ca beneficiari mii de doctoranzi şi cercetători.

Contractele semnate în proiectele de cercetare finanţate din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Operaţiunea - Dezvoltarea Infrastructurii de Cercetare – Dezvoltare, acoperă 35 de programe dedicate cercetării şi au o perioadă de desfăşurare de 18 luni. Programele vor sprijini peste 3.700 de doctoranzi şi peste 1.900 de cercetători post doctorat care îşi înscriu activitatea în domeniile prioritare stabilite în conformitate cu Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare. Tinerii beneficiari ai burselor de doctorat vor primi lunar 1.800 de lei, iar un cercetător post doctorat va primi 3.700 lei. Ei se adaugă astfel celor 7.235 de doctoranzi şi 644 cercetători post doctorali care au fost sprijiniţi până în acest moment cu peste 250 milioane de euro.

Printre destinatarii noilor proiecte europene se numără şi 14 studenţi foşti olimpici internaţionali care vor beneficia pentru 24 de luni de burse în valoare de 15.000 de euro şi de alţi 2.000 de euro pentru deplasări la evenimente internaţionale de cercetare. Bursele acordate foştilor olimpici se pot extinde cu înca 12-18 luni, sumele valorând între 7.500 şi 10.000 de euro. Beneficiarii acestor burse provin de la universităţi de stat din ţară. Patru sunt de la Universitatea din Bucureşti iar trei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca. De asemenea, de burse beneficiază şi câte un fost olimpic, actual student la UMF Iaşi, Politehnica Bucureşti, Politehnica Timişoara, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică, a ţinut să precizeze în cadrul festivităţii organizate cu prilejul semnării respectivelor contracte că  proiectele în discuţie reprezintă un element suplimentar de sprijin pentru cercetare.

În acest sens trebuie menţionat că executivele conduse de premierul Victor Ponta au alocat cercetării bugete în creştere de la an la an. Astfel, în 2013 au fost alocaţi 1,6 miliarde de lei, ceea ce constituia până la acel moment cea mai mare alocare de resurse finaciare de dupa 2009. Trendul de creştere al bugetului cercetării a continuat şi în 2014.  Fondurile alocate acestui domeniu au ajuns în acest an la 1,9 miliarde de lei. Dacă evoluţia în creştere a bugetului alocat cercetării va continua în acelaşi ritm, România va putea îndeplini la timp prevederile Strategiei Europa 2020, realizând ţinta de finanţare de 2% din PIB.

În ultimii ani cercetarea românească a început să iasă în faţă la nivel mondial cu proiecte inovative care pot aduce avantaje economice ţării noastre. Astfel, unul din proiectele de marcă este construcţia unui laser de mare putere la Măgurele care va genera peste 13.000 de locuri de muncă şi va atrage investiţii de peste un miliard de euro.

De altfel, investiţia de lângă Bucureşti nu este singulară, anul trecut, guvernul catalogând drept obiectiv de interes naţional Institutul de Cercetări Nucleare de la Piteşti pentru a permite în viitor atragerea de fonduri europene necesare dezvoltării unor proiecte din domeniul nuclear.

Semnarea noilor contracte pentru proiectele europene din domeniul educaţiei dar şi sprijinirea unor proiecte majore de inovaţie pun în evidenţă odată în plus eforturile pe care le face cabinetul condus de Victor Ponta în domeniul cercetării. Prin atragerea de fonduri europene care stimulează dezvoltarea acestui domeniu, executivul va genera în viitor un avantaj competitiv României care se va reflecta într-o creşterea economică durabilă.