Câți bani a costat campania pentru alegerile prezidențiale și de unde au luat bani partidele
Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale reprezintă una dintre temele pentru care președintele Klaus Iohannis a convocat partidele la consultările de la Palatul Cotroceni. Același subiect este tratat, din altă perspectivă, de procurorii DNA, care cercetează declarațiile fostului ministru Gabriel Sandu privind finanțarea campaniilor lui Traian Băsescu și a fostului său partid PDL.
Autoritatea Electorală Permanentă este instituţia care veghează asupra finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, dar începând cu 1996 mereu au existat suspiciuni asupra banilor folosiţi în campaniile electorale.
Cel mai recent scandal îl are în centrul atenţiei pe Traian Băsescu, care şi-ar fi plătit campania electorală din comisioanele aferente afacerii Microsoft - unul din cele mai mari dosare de corupţie a României post decembriste.
Citeşte şi: Gabriel Sandu a plătit mai mult decât a declarat oficial Traian Băsescu pentru campania electorală din 2009
Câţi bani a cheltuit Klaus Iohannis pentru a ajunge la Cotroceni
Președintele Klaus Iohannis a investit nu mai puțin de 7,3 milioane de lei pentru a ajunge în cea mai importantă funcție din stat, conform documentelor depuse la Autoritatea Electorală Permanentă.
Datoriile neachitate de candidatul Iohannis până la data depunerii raportului de venituri și cheltuieli electorale sunt de peste 2,7 milioane de lei.
Premierul Victor Ponta a cheltuit cea mai mare sumă în campania electorală pentru alegerile prezidențiale: peste 20 de milioane de lei. Rezultatul financiar al campaniei lui Victor Ponta arată un deficit de peste 13,6 milioane de lei, conform datelor AEP.
Elena Udrea a cheltuit aproximativ două milioane de lei, iar deficitul acumulat în urma campaniei se ridică la peste 600 de mii de lei.
Citeşte şi: Daniel Savu, fost ofiter SRI: DEZVĂLUIRILE lui Gabriel Sandu despre greii Berceanu, Blaga, Videanu sunt adevărate
Acestea sunt sumele oficiale declarate de partide pentru cea mai recentă campanie electorală, însă declarațiile fostului ministru Gabriel Sandu scot la iveală mecanismele şi sumele mai aproape de realitate cu care sunt realizate campaniile electorale.
Citeşte şi: ELENA UDREA, ridicată de pe stradă şi dusă cu mandat la DNA
Oficial, banii primiţi de partide se regăsesc în documentele Autorităţii Electorale Permanente, însă sursa şi de multe ori cheltuielile pentru pomenile electorale au fost bani negri, după cum mărturisea Elena Udrea înainte cu o zi de a da cu subsemantul la DNA.
"Spun de ani de zile că modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale generează corupţie şi că trebuie schimbată legea. Faptul de a aresta doi, trei politicieni şi oameni de afaceri care nimeresc într-o cauză mai simplu de dovedit de procurori nu rezolvă nici pe departe problema.
Soluţia nu este isterizarea unor jurnalişti şi analişti pe la televizoare, cei mai mulţi dintre aceştia fiind plătiţi fix din aceiaşi bani, nu critica ipocrită făcută de-a dreptul greţos de politicieni care procedează fix la fel, doar că ei încă nu au fost întrebaţi de procurori. Soluţia reală este recunoaşterea realităţii şi schimbarea regulilor, cu consensul tuturor. Al partidelor, al presei care este parte a sistemului, dar şi al alegătorilor care primesc cu bucurie orice pungă în campanie. Aceştia trebuie să ştie că punga nu este plătită de politicieni din salariul lor, nici nu ar avea cum, ci, de cele mai multe ori, este din bani negri, făcuţi cu încălcarea legii."
Câţi bani au primit partidele în 2014 şi cât vor primi în 2015
Suma alocată de Autoritatea Electorală Permanentă pentru finanţarea partidelor politice în acest an este de 6.550.000 de lei, au precizat reprezentanţii instituţiei pentru Obiectiv.info.
Anul trecut, AEP a alocat de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice suma de 6.077.273 lei.
Donaţiile adunate de candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2014 au însumat peste 9,6 milioane de lei, conform datelor publicate de AEP.
Suma cheltuită şi declarată de candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2014 a fost de 32.230.686 lei (aproximativ 7,3 milioane de euro la cursul BNR din noiembrie 2014).
Potrivit Legii 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, primesc subvenții partidele politice ai căror membri sunt aleși la alegerile locale sau parlamentare. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.
Sumele primite ca subvenție au următoarele destinații: cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate, investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective, cheltuieli pentru campania electorală etc.
Scurta istorie a scandalurilor legate de finanţarea campaniilor electorale
Un alt caz în care subiectul finanţării campaniei electorale a ajuns pe masa DNA este şi cel al lui Mircea Geoană. Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea de președinte al Organizației Județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la omnul de afaceri Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială desfășurată la sfârșitul anului 2009 pentru susținerea candidatului PSD Mircea Geoană.
Citeşte şi: Geoană, citat ca martor în dosarul "Mită la PSD"
Primul scandal public legat de finanţarea unei campanii electorale a avut loc în 1995, când Ion Iliescu a fost acuzat de presa vremii că s-a folosit de banii din prima campanie de branduire a României - Eterna şi fascinanta Românie.
Campania care ar fi trebuit să ne aşeze pe harta turistică a Europei, Eterna şi fascinanta Românie, era de fapt o apariţie editorială menită să promoveze imaginea ţării peste hotare. Albumul foto cu informaţii turistice şi hărţi a costat aproape 6 milioane de dolari şi a fost publicat în 1995 de către firma franceza Group Saintonge Edition, deţinută de românul Adrian Costea.