DNA a dispus în 2013 măsuri asigurătorii pe bunuri de peste un miliard şi jumătate de lei

Potrivit lui Kovesi, complexitatea cauzelor DNA finalizate prin rechizitoriu este relevată şi de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte, care a fost de aproape 250 de milioane de euro.

'DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, fiind pronunţată în acest an şi o soluţie definitivă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-au confiscat în favoarea statului bunuri imobile aparţinând unor inculpaţi trimişi în judecată pentru corupţie. Analizele efectuate au indicat că, în prezent, organele fiscale nu reuşesc să recupereze decât un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive. Din această perspectivă, este extrem de importantă întărirea capacităţii de recuperare a bunurilor obţinute prin infracţiuni', a afirmat Kovesi la prezentarea Raportului de activitate al DNA pe anul 2013.

Ea a precizat că resursele umane existente nu acoperă nevoile investigative iar costurile pe care le presupune această măsură ar fi acoperite prin veniturile suplimentare aduse la buget din confiscarea bunurilor rezultate prin infracţiuni.

Kovesi a subliniat că o evoluţie semnificativă în 2013 au avut-o dosarele privind achiziţiile publice în instituţiile şi companiile de stat.

'Au fost identificate numeroase fapte de corupţie care urmăreau influenţarea procedurilor de achiziţie pentru a acapara resursele publice în interesul unor grupări compuse din oameni de afaceri aflaţi, uneori, în legătură cu decidenţi politici. A fost extrem de important că în unele din aceste situaţii am primit informaţii în timp real şi am putut evita producerea unor prejudicii de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenţia procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, mai mult decât dublul întregului buget al DNA. Tipologia faptelor cercetate arată că domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei şi că există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau interese nepatrimoniale', a spus şefa DNA.

Kovesi a susţinut că este necesară o abordare strategică în care instrumentele represive să se combine cu cele preventive.

'Este necesar un schimb de informaţii în timp real între toate instituţiile care verifică respectarea legii în procedurile de achiziţii publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creşterea încrederii investitorilor corecţi în a semnala eventuale fapte de corupţie. (...) Creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni reprezintă o prioritate a DNA, fiind şi un obiectiv specific asumat de statul român prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012 - 2015, astfel că este importantă finalizarea proiectului de constituire a unei structuri de recuperare a prejudiciilor. Totodată, acest obiectiv se regăseşte în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, sumele confiscate reprezintă o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu poate fi ignorat în contextul naţional de echilibrare a bugetului', a mai afirmat şefa DNA.