DNA cere arestarea preventivă a senatorului PSD Ovidiu Isăilă
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a transmis cererea şi referatul întocmit de procurori la ministrul Justiţiei pentru a cere preşedintelui Senatului încuviinţarea arestării preventive a senatorului PSD Ovidiu Marius Isăilă, cercetat pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis cererea și referatul întocmit de procurori, în vederea sesizării ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Senatului încuviințarea arestării preventive a senatorului ISĂILĂ MARIUS OVIDIU, în sarcina căruia s-au reținut două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată (câte două acte materiale) și infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, se arată în comunicatul DNA.
Cererea de încuviințare a arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.
"Probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că în perioada 2012 – 2014, inculpatul Isăilă Marius Ovidiu, șef serviciu în Ministerul Finanțelor și începând cu decembrie 2012 senator în Parlamentul României, a obținut importante sume de bani prin folosirea influenței pe care o avea sau pe care a lăsat să se înțeleagă că o are pe lângă funcționari publici, prin prisma relaționării profesionale în sistemul public de finanțe și ulterior ca om politic, pentru a-i determina să nu își îndeplinească în mod corect atribuțiile de serviciu".
La începutul anului 2012, Isăilă Ovidiu Marius, care era la acel moment șef serviciu în Ministerul Finanțelor Publice, a pretins, cu complicitatea lui Ene Cristian Ștefan, prin intermediarul Cristescu Cătălin, suma de 200.000 euro de la un denunțător, pentru a realiza intervenții pe lângă funcționarii ANAF ce efectuau un control la o societate comercială administrată de denunțător, în vederea soluționării favorabile sau blocării controlului.
După remiterea acestei sume, Isăilă Ovidiu Marius a pretins denunțătorului, prin același intermediar, o nouă sumă de bani, respectiv 150.000 euro, pentru a influența rezultatele unui nou control.
În cursul lunii august 2013, Isăilă Ovidiu Marius prin intermediul consilierului său Ene Cristian Ștefan, i-a pretins lui Cristescu Cătălin suma de 20.000 euro pentru a interveni pe lângă diferiți funcționari publici, în vederea sprijinirii acestuia să promoveze concursul ce urma a avea loc în toamna aceluiași an pentru ocuparea unei funcții de inspector în cadrul ANAF – Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
La începutul lunii martie 2014, Isăilă Ovidiu Marius i-a pretins lui Cristescu Cătălin, prin intermediul aceluiași consilier Ene Cristian Ștefan, o altă sumă de 20.000 euro pentru a realiza intervenții pe lângă diferiți funcționari publici în vederea favorizării la concursul ce urma să aibă loc pentru ocuparea unor funcții în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
După remiterea celor 20.000 de euro de către Cristescu Cătălin lui Ene Cristian Ștefan, pentru a ascunde primirea banilor, Isăilă Ovidiu Marius l-a instigat pe acesta din urmă să întocmească un fals contract de împrumut între Ene Cristian Ștefan și Cristescu Cătălin, în care să menționeze împrejurări nereale pentru a induce în eroare organele judiciare cu privire la împrejurările în care au fost remiși banii.
Astfel, din probele administrate rezultă că infracțiunea săvârșită de inculpat este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere prejudiciul produs credibilității de care trebuie să se bucure instituțiile publice, întinderea în timp a activității infracționale, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor – prin interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse, modalitatea conspirată de a aborda discuțiile cu tematică infracțională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialogul în șoaptă însoțit de gestică), precum și încercările de a șterge urmele infracțiunilor.